Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi
Marisia XXXIV-XXXV Un important rol in viata economica a Reghinului Säsesc l-а avut exploatarea §i prelucrarea lemnului din pädurile apropiate, Tndeosebi cele din muntii Gurghiului. ín acest scop, iau fiintá mai multe asociatii §i societati. ín anul 1853, negustorii de plute se unesc Tntr-o societate mai mare, ca ín anul 1855 sä se reorganizeze in ’’Societatea de plute Wermesche”, prin participarea unor negustori din Reghin, Toplita, Gheorgheni §i Lipova, insä destul de curänd, in anul 1863, i§i incheie activitatea. ín anul 1865 se intemeiazä asociatia de plutärit cu 19 asociati. ín anul 1866 ia fiintä ’’Societatea de plutärit ’’Floss Kompanie”, cu 25 membri, avänd birou de prezentare §i desfacere §i in Ungaria. Odatä cu infiintarea unei societäti de regularizare a räului Mure§, in 1867, comertul cu lemne se va extinde.56 Referinduse la aceastä activitate, memoralistul Joseph Haltrich mentioneazä: „Aläturi de fabricarea rachiului incepu aproape in acela§ timp comertul cu lemne pe Mure§, care Ia inceput se exercita pänä la Arad. Primii negustori mari erau nobilii din Reghinul- Maghiar”... ’’Comertul cu plute incepänd din anul 1800 a luat un avänt din ce ín ce mai mare, §i, cu toate cä relativ numai putini dintre cei bogati s-au ?mpärtä§it din el, totu§i nemijlocit a adus mare bel§ug §i asupra Reghinului intreg §i asupra intregii imprejurimi pänä departe”57 Odatä cu ridicarea Reghinului, la 15 ianuarie 1863, la rangul de ora§ privilegiat industria localä prime§te noi valente, crescänd numärul membrilor, cu aparitia de noi ateliere. Devenind о fränä in dezvoltarea liberä a me§te§ugurilor, in anul 1872, breslele sunt desfiintate, insä la Reghin continuä tendinta de organizare a acestora, incheindu-se prin constituirea unor asociatii industriale. ín 1887 sunt 15 asemenea asociatii, intre care cele ale täbäcarilor, cojocarilor, cizmarilor, croitorilor, tämplarilor etc., astfel vechea industrie de breaslä transformändu-se in industrie me§te§ugäreascä. Situatia acestor asociatii devine insä tot mai grea, dominänd atelierele mici, cu 1-2 calfe §i ucenici. ín anul 1900, din cele 694 ateliere, numai 192 lucrau cu 2 sau mai multe calfe sau muncitori calificati, ca in anul 1910 numärul acestora sä ajungä la 2 3 5.58 De altfel, la inceputul secolului al XX-lea, populatia activä a ora§ului, in industrie §i productia me§te§ugäreascä, reprezenta 53%, situändu-se pe primul loc in aceastä parte a Transilvaniei.59 ín 1900, numärul muncitorilor de fabricä din ora§, precum §i din comunele Reghin Sat, lernuteni §i Apalina, s-а ridicat de la 775 la 2426 in anul 1910. Tot Haltrich aräta: „Majoritatea meseriilor, dintre care unele cea de cojocar, mäcelar, cismar §i in special acea a täbäcarilor sau tabacarilor de piei ro§ii prin prelucrarea in masä de piei pentru cäptu§ealä, deja pänä in anul 1800 a cä§tigat foarte muH in importantä, §i de atunci §i pänä in al 30-lea an al secolului a luat un пои avänt; numärul me§terilor in breaslä se ridicä in jurul la 180, in breasla cismarilor peste 100. Numai breasla olarilor regreseazä, iar breasla tesätorilor §i a cutitarilor se apropiau de sfär§itul lor...”.60 56Mihai Szabó, Reghinul, p.208-209. 57Joseph Haltrich, op. cit, p. 12 din traducere. 58Mihai Szabó, Reghinul, p. 59Barabás Endre, Maros-Torda vármegye és Marosvásárhely közgazdasági leirása (Descrierea economicä a judetului Mure§-Turda §i a ora§ului Tárgu-Mure§), Budapest, 1907, p. 110. 60Joseph Haltrich, op. cit.,, p. 13, din traducere 172
