Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi

Marisia XXXIV-XXXV

jumätate de mäsurä, la cei mai bogati, ulcioare de Vint sau de Arad cu capac”...”Mai departe, se gäseau in camera, unul sau douä paturi din lemn de esentä moale, vopsite. In fata fiecärui pat era cäte о bancä cu speteazä vopsite arätänd anul confectionärii. Patui era acoperit la cei bogati cu о cuverturä, in mijlocul cäreia era cusutä о stea, la cei säraci cu о pänzä simpiä de casä, tesutä cu fire de ata ro§ii sau albastre. Pe pat sunt a§ezate la ambele capete cäte trei perne una peste alta - la cei bogati §i in mijloc cäte douä sau trei - care ajung aproape pänä la tavanul camerei. Masa, a cáréi plan§e se putea deplasa, avea deseori о incuietoare buna. In acest caz §i banii se pástra и in masäIn nici о casä, masa пи se a§eza in mijlocul camerei, ci intr-un colt’’... „O ladä pentru imbräcäminte, vopsitä, о micá oglindá in perete, la cei mai bogati ici §i colo §i un ceas atärnänd intr-o cutie care avea о sticlá in fata cadranului”... „Cum s-а schimbat tótul treptat de la 1800 incoace tótul, §tie fiecare cetátean din Reghin, iar stráinul va vedea mai bine printr-o privire prin case, decät dintr-o descriere.

Locuintele pentru oameni, generatia neputincioasá a zilei, nu erau deci construite pentru о duratá mai lungá, §i nu ne lasá cum este cazul in altá parte, sá studiem antichitáti”.52Desigur, autorul se referä la casa simpiä, realizatä din materiale perisabile (lut, chirpici, lemn etc), care íntr-un timp destul de scurt, doar de cáteva decenii, se degradeazä, ea fäcänd obiectul demolárii §i ínlocuirii cu cládiri női, din cärämidä.

ín cei 100 de ani, de la 1757 la 1857, ocupatiile principale ale reghinenilor de asemenea au cunoscut schimbäri. Tot memoralistul Haltrich, aräta: „Ocupatia principalá a reghinenilor pänä prin anul 1800 era indreptatá in special spre agriculturá §i economia táráneascá §i a rámas incá multi ani dupá aceea nu fárá importantá; incá in anul 1813 se putea mána 300 perechi de bői pentru tracti и ne, deodatá din Reghin. Se cultivä gräu, secarä §i cánepá, mai pufin porumb; viile se bucurau de о deosebitá cultivare. In anul 1780 s-au plantat viile női pe dealul Laurentiu.”... „In afarä de vii, care de mult era о prioritate transmisibilá prin mo§tenire, §i de unele parcele de pämänt, intregul hotar, pänä in anul 1809 era proprietate comunalä, §i tot la dói, trei sau patru ani, de indatá ce tinerii cetáteni cereau impetuos, se reimpártea. ”53

ín contextui industriei reghinene, industria alimentarä a avut traditii bogate, Tndeosebi Tn morärit §i fabricarea de spirt §i bere. in anul 1895, din cele 8 fabrici de spirt din judetul Mure§-Turda, 4 functionau la Reghin §i prelucrau о mare cantitate de spirt. Tot Tn 1895 a fost transportata de la Reghin la Tárgu-Mure§ о cantitate de 115.900 kg. spirt. Fiintau la acea data fabrica lui Mendel Farkas, fiind §i cea mai mare unitate, a lui Kosch §i Schobel, a lui Kloos Samoilä §i loan Kraus.54 Tot Joseph Haltrich Tn memoriile sale aräta: „In anul al 80-lea al secolului al 18-lea, reghinenii au inceput a fabrica rachiu de porumb. La inceput se lucra foarte modest”. ..’’...incepänd din a doua decadä a sec. al 19-lea, repede s-а fäcut in fiecare gospodärie independentä §i un cazan de fabricat rachiu. Economia ruralä se exercita mai neglijent, §i in fostele lan uri de gräu frumoase, mai in jos de ’’Magazin”, se cultivá deja porumb”55.

52Joseph Haltrich, op. cit., p. 4-5.

53Ibidem, p. 10-12 din traducere

MA marosvásárhely kereskédelmi és iparkamara jelentése 1895 évben (Raportul Camerei de comert

|i industrie pe 1895), Tárgu-Mure§, 1896, p. 269, 272. á5Joseph Haltrich, op. cit., p. 12 din traducere.

171