Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi
I Marisia XXXIV-XXXV s-au schimbat §i ele in mod esential de asemenea ín ultimii о sutä de ani”, sau ”Reghinul Säsesc s-а schimbat in ultima instanté §i in ce prive§te obiceiurile in ultimii о suté de ani.’A8 Referindu-se la casa reghineanä, tot memorialistul Haltrich aräta:”/n ce prive§te stilul de constructie a caselor in decursui unui secol s-au schimbat trei stiluri de constructie. Dupé cel mai vechi §i poate cél mai initial §i páné in jurul anului 1750, aproape fáré exceptie, toate casele au fost construite din lemn, tencuite cu lut §i apói véruite asemenea caselor táráne§ti din cele douá Idieciuri §i acoperite cu paie, cu un front ingust cátre stradá, care avea doué ferestre mid, mai bine zis gáuri de aerisire, prevézute cu un dispozitiv cu bá§icá de vité, denumit "SchHemen sau Schleimen, despre sticlé neputánd fi vorba atunci”...”lntrarea in casé se fácea mai múlt prin curte, céteodatá §i de la stradé unde exista о u§é intre cele douá ferestre. Peste tot acoperi§ul din fatá era prelungit, iar sub el, nemijlocit de casé, era un cerdac din lut, numit ’’Haft - pogmol”48 49 Sunt initiate mäsuri de realizare a caselor din cärämidä, ele Tnlocuind pe cele existente, realizate din lemn sau chirpici. Acela§i memorialist aratä: ”Dupé marele incendiu din anul 1767, s-а dispus ca noile cládiri din piatá sá fie prevézute cu acoperi§ din §indrilá. Prima casé de cérámidé din Reghin, se dá a fi fost a cetáteanului Iosif Schuller din piatá, iar prima casé acoperitá cu tiglá aceea a fostului senator Dr. Mihail Schuller”50 ín continuare, memorialistul prezintä urmátoarea etapá a casei reghinene, §i anume:”Dupá anul 1750, indeosebi in cél de al 70-lea an de dupé marele incendiu din 1767 (cca.1839), vine treptat la módé stílül cu umbrar sau cu trepte §i réméne sá domine páné in timpurile mai női. La inceput treptele erau din lemn, mai tárziu §i din zid. S-а inceput acum sá se prevadá §i casele cu pivnite...”. Referindu-se la cel de-al treilea tip de casá, Haltrich aráta: "Dupé cele mai női ’’stiluri urbane” de constructie, s-au construit inainte de anul 1848, numai putine case, §i in special pe piatá: din acél timp a devenit dominant acela§ stíl, la toate cládirile női. Acoperi§urile de §indrilá sunt incé predominante. Acoperi§uri de tiglá sau fécut putine dupé anul 1848, ín schimb au apárut unele cu acoperl§ de tablá, prima de acest fel fiind aceea a senatorului Samuel Lutsch, construitá in anul 1851. Case in stíl modern in felurite variatii §i adáugiri se mai gásesc destule, dar de cele mai vechi de anul 1848 de/oc”.51 ín perioada celor 100 de ani la care se referä autorul, modul de viatá al locuitorilor s-а schimbat ín mod surprinzätor, astfei incät de la un nivei de trai caracteristic mediului ’’rural”, sä se treacä la cel de ”ora§”. Aceastä transformare о sesizäm, dupä cum am mai väzut anterior, la casa de locuit, la modul de trai, la preocupärile cotidiene ale locuitorilor, respectiv trecerea de la productia agricolä la cea me§te§ugäreascä. Tot in lucrarea sa, referinduse la interiorul casei, memoralistul Joseph Haltrich aräta: „Aranjamentul §i mobilierul in interiorul caselor din Reghin era in secolul al 18-lea foarte simplu, cu totul täränesc §i neschimbat páné la sfär§itul secolului, fie cä era vorba de oameni mai distin§i, fie de oameni de jos, era la fei. О sobá de cérámidé, cu cuptor de päine care mai de múlt se construia pe stradá. In jurul sobei de cérámidé, pe peretii preväzuti cu rame, stau vasele de bucätärie de lut, solnita §i rajnita de piper. Pe pereti, deasupra §i imprejur, se gäseau rame prevézute cu cuie de lemn sau fier, de care atärnau ulcioare de о 48Joseph Haltrich, op. cit., p.4 din lucrarea initials. *9lbidem, p.4. din traducere. 5°lbidem, p.4. 51Ibidem, p.4. 170
