Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi
Marisia XXXIV-XXXV Importantä pentru cunoa§terea structurii ora§ului este renumerotarea imobilelor existente, clädite sau neclädite, Tntocmitä de Consiliul ora§ului, tot Tn anul 1913, la 15 iunie.34 Evidenta este bazatä pe criterii noi, pentru fiecare stradä fiind date numere pare §i impare, cu indicarea loturilor neclädite. Evidenta cuprinde un numär de 62 de sträzi §i piete, cu un total de 1136 parcele. De mentionat este faptul cä, Tn anul 1918, numärul de sträzi Tn Reghinul Säsesc ajunge la 68. Documentul ne dä posibilitatea aprecierii corecte a märimii arterelor de arculatié, cele mai numeroase imobile clädite fiind Tntälnite Tn Piata Petru Maior, Tn numär de 57, apoi Tn strada Mihai Viteazul, pe cele trei tronsoane existente la acea datä, fiind Tn numär de 45 case Tn str. Medie, 53 case Tn str. Crucii §i 19 case Tn str. Magazinului, Tn total 107 parcele. Numeroase parcele mai aveau sträzile: M. Eminescu cu 73 parcele, Sárii cu 77 parcele, Co§buc cu 45 parcele, etc. Intorcändu-ne Tn timp, la anul 1228, cänd Reghinul este atestat pentru prima datä, sub denumirea de ’’Regun”,35 acesta cuprindea un teritoriu resträns, pe amplasamentul actualului cimitir evanghelic, la marginea terasei aflate la nord de Mure?, avänd un numär de 6 sträzi Tntre care ?i ’’Strada Mare”.36 Pänä la 1241 a?ezarea avea cel putin 25 gospodärii,37 ca, Tn urma incursiunii tätare, sä scadä la mai putin de 10 familii, urmänd sä creascä la 10-15 familii Tn 1250, 15-20 familii Tn 1275 §i 20-30 familii Tn anul 1300.38 in prima parte a secolului al XlV-lea, cänd au debutat lucrärile la actuala Bisericä Evanghelicä a ”ora?ului”, probabil, localiatea avea 60 de familii, fapt mentionat ?i de Dorin-Ioan Rus, care aratä "cä Reghinul avea pe atunci aproximativ 50-60 de gospodärii”39Evoluänd Tn timp, Reghinul Säsesc, trece de la statutul de ”sat” la cel de ”tärgu?or”. La 7 decembrie 1427 (”septimo Idus Decembris), Papa Martin al V-lea confirma Tnfiintarea unei a§ezári Tn fölösül franciscanilor Tn localitatea Suseni din aproprierea Reghinului (”Felfalu iuxta oppidum Regen), fiind prima mentiune a localitätii ca tärg.40 extinzándu-?i teritoriul, concomitent cu Tnchegarea fronturilor de clädiri din piata centralä. Pe la 1525 ora?ul se dezvoltá spre est, ocupänd terenurile Tn pantá, faptul fiind preluat de acela?i Dorin-Ioan Rus, care aratä: "Parce le le din secolul al XVI-lea au fost situate la nord-est de bisericä, aproape de párául Rozelor (mai íntái spre nord de strada Rándunelelor §i ulterior ín dreptuI sträzilor Sárii, Stadionului §i Toamnei). Prin amenajarea noilor parcele edificiul de cult a fost mai bine incorporat ín interiorul localitätii: acesta a fost §i pe mai departe ínconjurat de fortificatii’41 Consultänd harta Josefinä, Tntocmitá Tn anii 1769-1773, constatám luciditatea cu care se contureazä scara spatiilor urbane. Fatä de dimensiunile sträzilor adiacente, unele Tnguste §i färä a avea un aliniament rectiliniu, Piata Petru Maior creazä о schimbare bruscä de scarä, cu efect de accent. Ora?ul se Tntinde de-a 34SJAN- Mure§. Colectia de evidenta cadastralä, nr. 3352/1913. 35”ef ubi tranzit unam magnam viam quae ducit de Sceplok uscue in Regun” (Un drum mare, care merge de la Säplac pänä la Reghin), Biblioteca Centralä Universitarä din Cluj-Napoca, Arhiva Bánffy, doc.nr. 2; DIR, C, XI+XII+XIII, I, nr.191, p.232+234. 36P.Niedermaier, 1996, p. 131. 37Ibidem, p. 131. 38P. Niedermaier, 2002, p.62; Dorin-Ioan Rus, Contributie, p. 16. 39Dorin-loan Rus, Contributie, p. 16. 40Franz Zimmermann, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, IV, (1416- 1437), nr. 2021, p.332-323; Dorin-Ioan Rus, Contributie, p. 18. 41 Ibidem, p. 19-20. 168
