Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV mortalitätii In Transilvania, cuantificabil m cre§terea duratei de viatä, Tn reducerea impactului mortalitätii infantile §i juvenile sau Tn diminuarea incidentei unor maladii (tuberculozä, tifos exantematic, hidropizie) cu efecte devastatoare pänä atunci. Revenind la tematica specificä a studiului de fatä, se cuvine sä precizäm faptul cä el T§i propune sä ilustreze, plecänd de la e§antionul reprezentat de preotii grecocatolici ai Diecezei Gherla, diversele cauze ale deceselor din intervalul supus cercetärii, maladiile principale ale perioadei, impactul §i frecventa lor, sau amploarea fenomenului senectutii Tn rändul clericilor diecezani. Palierul social ales spre analizä este, Tn opinia noasträ, unul reprezentatív, Tn contextui Tn care, prin natura atributiilor §i statutului lor de „oameni ai Domnului”, „de pästori spirituali” ai turmei de credincio§i §i intercesori ai mänturirii lor, preotii se aflau permanent Tn mijlocul comunitätii, interactionau frecvent cu ceilalti indivizi, intrau Tn dese ränduri Tn locuintele acestora, cu prilejul deceselor §i a sävär§irii anumitor functiuni sacre, fiind expu§i nemijlocit actiunii diferitelor maladii contagioase. Sursa documentarä primarä a acestui demers §tiintific о constituie Protocolul preotilor decedati ai Episcopiei Greco-catolice de Gherla, care acoperä о plajä cronologicä de aproape un secol, Tntre momentul de debut al functionärii noii structuri episcopale (anul 1856) §i Tncetarea silitä a activitätii acesteia (anul 1948), efect al dispozitiilor guvernului comunist condus de Petru Groza, care nu putea tolera, din considerente politico-ideologice, prezenta unei institutii ce se subordona jurisdictional unei autoritäti occidentale, fie ea §i spirituálé. Chiar dacä, Tn unele situatii, cauza decesului Tnscrisä Tn rubricatura protocolului este formulatä atipic Tn raport cu terminológia medicalä specificä, am Tncercat sä identificäm maladia vinovatä de curmarea firului vietii respectivilor preoti pe baza simptomelor descrise de registrator. Intervalul cronologic extins care a fost supus investigatiei ne-а permis sä surprindem dinamica diferitelor maladii, Tn directä corelatie atät cu progresele Tnregistrate de §tiintele medicale, cät §i cu ameliorarea nivelului de trai al populatiei, ca urmare a dezvoltärii structurilor economice transilvänene, Tncepänd cu mijlocul secolului al XlX-lea. Analiza datelor oferite de protocol a devoalat prezenta, ritmicitatea §i impactul unor epidemii majore sau chiar a unor grave pandemii (holerä sau gripä spaniolä). Atunci cänd registrul a consemnat decesul unui reprezentant al clerului superior (episcopi, canonici capitulari) sau median (vicari, protopopi, viceprotopopi) am optat sä mentionäm Tn notele de subsol numele defunctului, cauza decesului §i värsta acestuia, cu scopul de a oferi un instrument de lucru util cercetärilor centrate pe viata §i activitatea elitelor romäne§ti. Pentru facilitarea cercetärii, dar §i pentru a putea surprinde cu mai mare acuratete transformärile produse sub aspectui incidentei diverselor maladii (amplificarea sau resträngerea impactului lor), am ales sä investigäm informatiile documentare Tn secvente temporale de aproximativ douä decenii. Tabelul 1 Tipuri de boli §i cauze de deces Tn rändul preotilor din Dieceza Gherla Tntre 1856-1876 15 Denumirea consemnatä Tipul maladiei_______Denumirea actualä Tn protocol_____________Nr. cazuri______ ofticä, ftizie pulmonarä, _________________ Tuberculozä_______phisis pulmonaris__________________32_ 15 Sursa datelor statistice: Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale-Cluj ((ín continuare SJANC-PPR) Protocolul preotilor repausati ai Episcopiei Greco-catolice de Gherla (1856-1948)), ff. 2-42. 134
