Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV acestor pierderi, i-a fost afectatä posibilitatea dezvoltärii edilitare, a sistematizärilor §i alinierilor reclamate de aceastä evolutie, a aplicärii principiilor urbanistice in general. Astfel, ora§ul a fost lipsit pentru о perioadä §i de posibilitatea de amenaja teritoriul impotriva inundatiilor provocate de ráül Mure§. A§a a fost cazul terenului pe care municipiul l-а detinut de-а lungul tärmului stäng al Mure§ului, Tn partea dinspre ora§, destinat unui dig de apärare impotriva inundatiilor care puneau in pericol §i uzina de apä, teren care, dupä ce a fost expropriat, a fost dat in folosintá inchisorii ora§ului cu destinatia amenajärii unei grädini de zarzavat, dar in scurt timp se observase cá in loc sä fie folosit conform scopului §i necesitätilor pentru care fusese repartizat, devenise carierä de pietri§ pentru alte interese48. Cu toate aceste greutäti, in perioada interbelicä, au mai fost initiate unele interventii hidrotehnice, pänä in anul 1934 la uzina electrica fiind realizate §i unele dotári intre care un agregat turbo-alternator de 900 CP in 1927, о ma§inä de drágát albia räului in 1928 §i au mai fost executate alte lucräri de apärare a räului Mure§, astfel incät, sä fie posibilä inclusiv tranzitarea plutelor. AI Doilea Räzboi Mondial, cu toate ororile lui, nu a trecut färä sä läse urmäri grave §i pentru ora§ul Tärgu-Mure§. La 9 septembrie 1944, in momentul retragerii armatei ungaro-hortiste au fost distruse principalele obiective economice ale ora§ului printre care hidrocentrala, termocentrala §i barajul de peste Mure§49, prin dinamitare §i bombardament. Barajul fiind distrus, nu se mai putea asigura nivelul §i regulariza debitul de apä al räului Mure§ §i cel al canalului de la Turbinä. Datoritä lipsurilor §i greutätilor cauzate de räzboi, abia in luna ianuarie а anului 1948, arhitectul Rado Kálmán §eful Serviciului Tehnic al ora§ului reu§ea sä reproiecteze statia de pompare, astfel incät la 7 noiembrie al acelui an, noua uzinä de apä sä intre in functiune la capacitatea de 12 000 mc/zi. Concomitent s-а trecut la reconstruirea barajului de beton de pe Mure§ §i a Uzinei de Apä, lucräri conduse de cunoscutul arhitect din perioada interbelicä Farkas József. ín anul 1949 s-а inceput reconstruirea hidrocentralei dupä un proiect al Institutului Politehnic Timi§oara, fiind echipatä cu frei turbine „Kaplan” de 750 CP (Tn prezent, sala turbinelor se aflä in proprietatea SC Hidroelectrica). La reconstruct barajului s-а tinut seama la proiectare §i de problema tranzitului de plute, dovadä cä se spera in revigorarea acestui transport traditional care concurase puternic in perioada interbelicä cu cel feroviar §i era in declin. Astfel, prima §i a patra deschidere aveau lätimea de cäte 10 m, cu praguri late §i stavile düble de 4,57 m inältime totalä; a doua §i a cincea deschidere cu lätimea de 15 m §i stavile ridicätoare de 1,20 m, erau a§ezate pe praguri deversoare cu inältime de 4,5 m. Deschiderea centralä era similarä cämpurilor 2 §i 5 dar cu о inältime de 18 m, deschidere conceputä pentru tranzitarea plutelor, in care scop a fost preväzut in aval un jilip de 30 m lungime cäptu§it cu grinzi din lemn de stejar §i märginit de ambele párti cu culei de beton50. ín aceastä perioadä comunistä ce continua, intretinerea barajului din päcate a fost destul de neglijatä, constructiile hidrotehnice trecänd treptat in administrarea mai 48 Idem, Emil Aurel Dandea - un mot primär la Tärgu-Mure§, Ed. Ardealul, Tärgu-Mure§, 2012. 49 loan Eugen Man, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. Din anul 1850 pänä la primul räzboi mondial (II), Ed. Nico, Tärgu- Mure§, 2009, p. 575. 50 Istorie in domeniul lucrärilor hidrotehnice in Tärgu-Mure§, manuscris §i documentatie consultate de noi prin bunävointa domnului loan Eugen Man, iscusit arhitect §i publicist, cunoscut pentru contributiile sale in istoria urbanä a Tärgu-Mure§ului, cäruia Ti aducem multumiri aici. 118
