Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV multor íntreprinderi organizate dupä model comunist, barajul, spre exemplu, trecänd prin administrarea a cel putin trei unitäti. Nu se cunoa§te Tnca despre existente unui regulament unitar de exploatare a amenajärii §i cu toate cá au fost semnalate unele fisuri Tn structura de rezistentä a constructiei, nu s-а intervenit Tn vederea consolidation Astfel, marea inundatie din anul 1970, a afectat grav barajul din nou, necesitänd noi interventii de reconstructie in anii care au urmat. i j Ultimele lucräri au fost executate Tntre anii 2009-2011 §i chiar dacä astäzi, problematica plutirii prin ecluza barajului se poate pune doar ca posibilitate pentru bärcile, ambarcatiunile de agrement, §i nu pentru transportul §i comertul lemnului ca altädatä, lucrärile de reabilitare amintite au fost executate pästränd Tn linii mari planurile anterioare, adaptate Tnsä la conditiile, cerintele hidrologice §i de consum al apei din perioada prezentá-edificiul fiind indus pe lista de protectie a patrimoniului. Nodul hidrotehnic Tg. Mure§ reprezentänd barajul de prizä nr. 1 este astäzi amplasat Tn codul cadastral IV. 1, detinätorul säu fiind Administratia Nationale a Apelor Románé, Administratia Bazinalä de Apä Mure§, unitatea de exploatare Sistemul de Gospodärire a Apelor Mure§, Sistemul Hidrotehnic Tärgu- Mure§. In loc de concluzii Problematica vastä a plutäritului pe Mure§ ne obligä sä reiteräm intentia de aprofundare a cercetärilor din perspectiva interdisciplinarä (istoricä, etnologicä, antropologicä, sociologicä), pornind de la constatarea cä „diminuarea ponderii ruralului nu Tnseamnä disparitia acestuia ci, dimpotrivä, crearea unui echilibru urbanrural Tn care acesta din urmä, cu specificitatea sa, sä asigure prin relatii de complementaritate, realizarea unor regiuni sau zone functionale51 - desigur, cu particularitäti diferite de la о perioadä istoricä la alta. Dezvoltarea satului prin interactiunea sa cu ora§ul, proces denumit adesea §i „urbanizarea ruralului” se exprimä Tn primul ränd prin transformärile sociale care au loc la nivelul satului de diminuare a „distantelor sociale” dintre cele douä medii, dar cu influente §i efecte deosebite metamorfozate Tn matricea culturalä a reminiscentelor valorilor identitare traditionale. » BIBLIOGRAFIE I. Fonduri arhivistice: Arhivele Nationale ale Romäniei, Serviciul Judetean Mure§: Fond Primäria municipiului Tärgu-Mure§, Consiliul municipal, Registre Procese verbale Adunäri generale Fond Primäria municipiului Tärgu-Mure§, Acte tehnice Fond Primäria municipiului Tärgu-Mure§, Cäpitänia Politiei Tärgu-Mure§ Arhiva Muzeului Judetean Mure§, Sectia Istorie, fototecä II. Lucräri generale §\ speciale Abraham, Dorel, Introducere in sociologia urbanä, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1991, p. 241 Baciu, Sorin, Culturä §i civilizatie. Instrumente de abordare; Ed. Cavallioti, Bucure§ti, 2010 51 Dorel Abraham, Introducere in sociologia urbanä, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1991, p. 241 119