Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV imbunätätiri Funciare din Aiud la 29 mai a aceluia§i an, se prevedea prelungirea barajului peste Mure§ cu incä о deschidere de 10 m, a stävilarului de golire, astfel íncát lungimea totálé a acestuia sä ajungé la 75 m. Barajul, ín cele din urmä, era ín anui 1914 ín curs de realizare cu о lungime totálé de 75 m §i cuprindea cinci deschideri principale: douä ecluze, douä stavile §i important pentru női, un loc de trecere a plutelor. Sistemul de captare a apei pentru canalul superior cuprindea: grätarul rar pentru blocarea §i dirijarea obiectelor plutitoare mari, bazinul prizei de apé cu un plan trapezoidal §i realizat din beton precum §i sistemul de ecluze pentru reglarea volumului e apä ce pátrunde in canal, alcätuit din 4 stavile simple46. Un astfel de sistem a fost prevázut §i ín punctui de vérsare a päräului Cal, la cota de 315,6 m. Devizul final al cheltuielilor lucrérilor íntocmit ín aprilie 1918 (dupé alté antecalculatie de la 1916) era evaluat ín cele din urmé la suma de 1.780.514,31 coroane. ín conditiile grele de dupé rézboi, cénd cu greu se putea instaura administratia romäneascä a statului national unitar ín Transilvania, ín decembrie 1922 ,cänd Emil Aurel Dandea preia mandatul de primär al ora§ului Tärgu Mure§, starea economicä §i socialä a ora§ului intrase intr-un regres continuu. Pänä in anul 1914, prin sprijinul masiv al statului ungar, ora§ul i§i formásé intr-adevär о infrastructurä tehnicoeconomicä avansatä, devenind §i un puternic centru educational. Primarul Bernády György beneficiase de cél mai mare sprijin in perioada primariatului säu de 10 ani, primise din partea statului subventii de peste 20 milioane coroane aur §i alte 30 milioane imprumuturi pentru municipiu, aceasta insemnänd cca 2 miliarde lei (calculati la valoarea anului 1934), sumä care a putut permite intr-adevär realizäri edilitare deosebite. In conditiile unei administratii ostile intre anii 1918-1922, neracordatä incä increzätor §i suficient la noile realitäti istorice, starea economicä a ora§ului decade intr-o mäsurä alarmantä §i drept urmare, ora§ul este lipsit de noi realizäri edilitare, concomitent cu inregistrarea unui regres financiar. Astfel, la inceputul anului 1923, datoria publicä inregistra restante insemnate, incepute incä din 1912. Din aceastä cauzä, E. A . Dandea in primul säu primariat a fost nevoit ca pe längä lichidarea datoriei publice sä achite §i datoriile neconsolidate, in valoare de 7 milioane lei, fäcute in vechea administrate dintre anii 1818-1922 §i a mai rambursat de asemenea subventia de 9 milioane coroane aur imprumutate ora§ului de cätre statui ungar, inainte de anul 19 1 847. Chiar §i in aceste conditii dificile, vrednicul primär román reu§e§te prin noi lucräri edilitare in cele douä mandate ale sale sä amplifice §i sä modernizeze Uzina de Apä §i Uzina Electricä. Unele lucräri edilitare inclusiv cele hidrotehnice de care ne ocupäm in aceastä lucrare nu au putut fi proiectate §i executate la timp, in locurile necesare §i datoritä faptului cä municipiul Tärgu-Mure§ a inregistrat din cauza intelegerii modului de aplicare a Légii Reformei Agrare pierderi materiale cu caracter economic §i financiar considerabile, fiindu-i expropriate, din intreg terenul extravilan de cca 520 iugäre, peste 280 iugäre, precum §i toate proprietätile intravilane de circa 14 iugäre. In urma 46 Ibidem, p. 574. 47 loan Eugen Man, „Realizäri edilitare in perioada primariatului dr. Emil-Aurel Dandea”, in Un от pentru Tärgu-Mure§: Emil. A. Dandea (redactor Mihail Ariimon Mircea), Ed. Fundatia „Vasile Netea”, Tärgu-Mure§, p. 57-58. 47 Virgil Panä, „Consideratii privind patrimoniul imobil al ora§elor transilvänene in primul deceniu dupä Marea Unire. Situatia ora§ului Tärgu-Mure§”, in Marisia. Istorie XXX-XXXI, Ed. Ardealul, Tärgu- Mure§, 2011, p. 221-222. 117
