Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş

Marisia XXXIV-XXXV

räului Mure§ prin construirea de zägazuri §i alte lucräri ín vederea inläturärii pericolului de inundatii care au creat mereu probleme atát locuitorilor, pluta§ilor cat §i autoritátilor. ín acest sens, inginerul scaunului Sofalvi József ínainta un proiect cu deviz pentru stoparea inundatiilor, la 24 ianuarie 1831, dar acest deviz era aprobat doar la 8 ianuarie 1838, costul lucrárilor fiind suportat proportional de cätre cetátenii ora§ului36. Astfel, főstül brat al Mure§ului ín lungime de 10 560 m cunoscut §i sub numele de Bratul Morii din Säntana, care sträbätea localitatea Säntana de Mure§ pe distanta de 7960 m §i о parte din teritoriul ora§ului, cca 2600 m, pornea din zóna de hotar cu satui Curteni, unde íncá de la ínceputul sec. XVIII-lea exista un stavilar de nuiele, a§a cum se observä §i ín veduta Tärgu Mure§ului realizatá de Rohboch Ludovic.

ín aprilie 1856 a fost reluatä discutia referitoare la necesitatea amenajárii albiei räului Mure§, iar consiliul ora§ului considera binevenitä regularizarea de urgentä a acesteia, dar initiativa lucrárilor trebuia sustinutä §i de о experientá prealabilá ín domeniul hidrotehnic. Atunci se propunea modificarea traseului cursului de apa pornind de la Bércül lui Moga páná la al doilea pod peste Mure§. Noul canal urma sä aibä о lungime de 544 stänjeni, о lätime de 3 stänjeni §i о adäncime de 7 picioare, care a solicitat Ministerului de Interne de la Budapesta un ímprumut de 100 000 de florini, necesar pentru realizarea unor diguri de protectie §i de regularizare а Mure§ului37.

ín ultima perioadä a secolului al XlX-lea este din nou pusä in discutie necesitatea amenajärii cursului räului Mure§ deoarece interventiile anterioare efectuate nu s-au dovedit decät a fi lucräri minore §i presupunea mereu reluarea lor. Ca primä necesitate s-а stabilit indreptarea räului Mure§ in zona postatelor cu denumirea Bércül Täiat de Sus §i Bercul Täiat de Jos (situate in zona cartierului Rovinari de azi), unde forma douä meandre38. Printre planurile de amenajare a räului Mure§ se numärä §i cel semnat ре о plan§ä de cätre Jelinek Antal la 30 iulie 1889, unde se evidentiazä vechiul curs al räului precum §i cel existent la acea datä; de asemenea, sunt evidentiate §i morile ora§ului, respectiv a Parohiei reformate, а Parohiei Romano-catolice, Moara Ora§ului, vechiul zägaz. Noul canal urma sä aibä potrivit acestui plan о lungime de 1526 m §i о lätime de 13 m, preväzut sä se realizeze pe aproximativ acela§i traseu actual al Canalului Turbinei. Barajul propus avea о lungime de 76 m, о lätime de 76 m, о lätime de 12 m §i о ínáltime peste nivelul apei de 0,64 m. Totodatä, era prezentat §i planul morii ora§ului, constructie care avea о lungime de 20 m §i о lätime de 12 m, insotitä de о anexä de 5,0 x 9.0 m39.

De asemenea, о hartä intocmitä la 3 decembrie 1899 a constituit suportul unui studiu de sistematizare §i sub aspect juridic, a modului de folosire a apei räului Mure§ la barajele de la Säntana §i Tg. Mure§, un studiu ce va fi intocmit de cätre Nagy Bela in aprilie 1902. La 27 iulie 1900, inginerul Jelinek Antal prezenta consiliului ora§ului propunerile sale de regularizare a räului Mure§, prin construirea a

36 Ibidem.

37 Idem, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. Din anul 1850 pänä la primul räzboi mondial (II), Ed. Nico, Tg. Mure$, 2009, p. 162-163.

38 Ibidem, p. 163.

39 Arhivele Nationale ale Romäniei, Serviciul Judetean Mures, Fond Primäria municipiului Tärgu- Mure§. Acte tehnice, pachet XI (1886-1912), filele 3, 23.

114