Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV patru baraje §i realizarea a douä canale de legäturä intre cele douä postate amintite mai sus40. Dupä 1909, conducerea ora§ului va lua mäsuri de amenajare a malului räului Mure§ mai ales a celui aflat Tn zonele de värsare Tn acesta a Bratului Morii, päraiele Poclo§ §i Vulpii. Astfel, un prim document purta numele de „Plan de situatie privind proiectul lucrärilor de consolidare intentionate de municipiul Tärgu Mure§ Tn amonte de racordarea canalizärii ora§ului”41- care prevedea amenajarea malului stäng al Mure§ului aflat Tn zona de värsare a päräului Vulpii dar §i a zonei de legäturä cu canalul de aductiune a Fabricii de zahär §i a statiei de pompare a apei pentru zona cäii ferate. Tot Tn anul 1909, Tn luna noiembrie, inginerul Nagy Ignácz din Aiud Tntocme§te un proiect ce prevedea amenajarea räului Mure§ pe о lungime de 1735 m, Tntrucät de-а lungul timpului, Tn zona ora§ului au fost Tnregistrate о serie de inundatii care au produs numeroase pagube, distrugänd mori, case, poduri, terenuri agricole cu recolte. О serie de pagube producea §i inundarea päräului Poclo§ pentru care se Tntocmea de asemenea „proiect de reglementare” a cursului säu, cu betonarea albiilor §i fundului, construirea unor poduri. Foarte important de semnalat Tn cazul tematicii noastre este faptul cä aceste inundatii ridicau mari probleme plutäritului §i pluta§ilor, plutele uneori e§uau, produceau mari pagube Tn apropierea malurilor, moritor, altor constructii riverane §i uneori chiar accidente periculoase. Din acest motiv, au fost perioade cänd Tntre autoritäti, cetäteni §i antreprenorii §i cärmacii plutelor care navigau pe ráül Mure§ ori datoritä celor care erau acostate sau stivuite pe malui apelor s-au iscat controverse §i procese, surprinse §i Tn documented autoritätilor locale42, dar §i ale politiei apelor cu sediul la Aiud. Anul 1912 este momentul cänd Tn sfär§it, ca urmare a acestor calamitäti repetate conständ Tn revärsarea Mure§ului se trecea energic la punerea Tn practicä a unor lucräri de amploare, demne de о viziune §i Strategie urbanisticä Tn pas cu vremea §i cu provocärile culturii §i tehnologiei civilizationale ale vietii cotidiene. Aceastä hotäräre fermä a fost determinatä printre altele de ultima inundatie din iunie 1912 cänd apa revärsatä distrugea lucrärile cu rol de apärare contra inundatiilor, zägazul de nuiele situat pe teritoriul satului Säntana de Mure§, de unde pornea Bratul Canalului Morii, barajul de lemn, stävilarele Bratului Morii §i digurile de apärare. ín vederea Tntocmirii proiectelor a fost desemnat Lenarduzzi János din Budapesta, urmänd ca apoi la 18 iulie 1913 primarul Bernády György, Tmpreunä cu Flesch Adolf inginerul §ef al ora§ului, sä Tnainteze Consiliului ora§ului douä variante de proiect contrasemnate de consilierul tehnic din Aiud, Nagy Ignácz43. Proiectul primei variante prevedea realizarea unui baraj cu о lungime de 60 m, care sä cuprindä: un stävilar de golire (árapasztó zsilip) cu lungime de 10 m, о deschidere pentru plute (tutaj áteresztő) §i douä stävilare (bukogát) a cäte 15 m lungime. La stänga barajului se afla priza de apä, cele trei ecluze avänd cäte 1,70 m, iar pentru retinerea obiectelor plutitoare avänd un grätar metalic de 25 m. In acest 40 loan Eugen Man, loc. cit. 41 loan Eugen Man, op. cit., p. 530. 42 Vezi Arhivele Nationale ale Romäniei, Serviciul Judetean Mure§, Fond Primäria municipiului Tärgu- Mure§, Cäpitänia Politiei Tärgu-Mure§, nr. inv. 108, doc. 22/1913, Chestiuni referitoare la pagubele pricinuite de plutäritul pe Mure§. 43 loan Eugen Man, op. cit., p. 569. 115
