Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş

Marisia XXXIV-XXXV

Párául Сосо§1 (1655, 1862: Kakasdi Patak), Párául Popasul Tatamiul (1799: Tatárok Patak) care dupä confluenta cu Párául Budiului prime§te denumirea de Párául Vulpii (la 1862, Kosár Patak). Pe längä canalul Turbinei de azi, exista о ramificatie (Mure§ul interior) denumitä Bratul Morii (la 1799: Malom Átok). Tot sub acest nume mai este cunoscut §i bratul Mure§ului exterior, ce sträbate localitatea Säntana, denumit §i Mure§ul Säntanei (1829-1866, Szentannai Maros). Tnsä, ca urmare a scäderii debitelor dar mai cu seamä datoritä lucrärilor de regularizare efectuate de-a lungul vremii, in prezent Mure§ul are un singur brat, dar retinem cä in 1870 acesta avea trei brate32.

De-а lungul timpului, conducerea ora§ului a incercat tot felul de initiative in vederea amenajärii retelei hidrografice, ca mäsuri ce asigura incet-incet drumul spre о civilizatie urbanä realä, care trebuia sä depä§eascä aspectui de simplu tärg. Aceste amenajäri se cereau cu atät mai mult cu cät avea sä ia amploare sistemul de transport traditional prin plutäritul lemnelor, a§a cum a fost practicat cu succes deosebit §i transportul sárii pe Mure§ din antichitate §i evul mediu. intentiile de amenajare au fost cuprinse in documentatii diferite, incepänd de la simple opinii, idei concretizate sub forma unor schite, planuri, pänä cänd vor capätä treptat consistente unor proiecte, din ce in ce mai elaborate. Unele dintre ele au fost reluate, modificate §i cu greu in cele din urmä vor fi gäsite posibilitäti reale de finantare §i executare, a§a cum vom aräta in cele ce urmeazä33.

Revenind la aspectui civilizátor, amintim cä medicul oficial al ora§ului („fizicus”) Mátyus István (1725-1802), aplica printre primele mäsuri de amenajäri edilitare §i sanitäre, propunänd asanarea mla§tinilor, bältilor §i a lacurilor, din jurul localitätii, introducerea canalizärii §i alimentarea cu apä potabilä, igienizarea, regändirea proiectärii, orientärii constructor pentru a se putea asigura iluminarea, aierisirea locuintelor, precum §i amenajarea de cimitire la marginea urbei, tot el interzicänd §i realizarea inmormäntärilor in biserici. Mai propunea ca täbäcarii, blänarii, cojocarii §i alti „me§te§ugari cu indeletniciri räu mirositoare” sä fie mutati la marginea ora§ului, pe maiul apelor curgätoare34. Astfel, importante lucräri edilitare menite sä indice §i sä ridice nivelul sanitär al ora§ului §i de inläturare a inundatilor erau cele realizate in zona räului Mure§. S-а trecut a§adar la asanarea zonei mlä§tinoase dintre cele douä brate ale räului §i amenajarea teritoriului in pare cu oglindä de apä (azi zona Parcului Municipal), cunoscut ca Parcul Elba, lucrare realizatä de inginerul de origine francezä Honchard Josef intre anii 1816-181735. Amintim cä in timpul judelui ora§ului Piellé Vencel s-а construit §i renumita fäntänä cántátoare de cätre Bodor Peter §i un bazin cu о capacitate de 300 gäleti de apä, care ineäntau nu doar pe localnici, ci §i pe cälätorii sau comerciantii aflati in tranzit. Apa era captatä din cetate, iar mecanismul fäntänei emitea la diferite intervale cäntece care se auzeau pänä in satele vecine, insä ineäntätoarea realizare era distrusä in 8 decembrie 1836 in urma unei puternice furtuni (Deterioratä, dar §i datoritä introducerii retelei de apä in ora§, resturile constructiei vor fi demontate in anul 1911). Totodatä, important pentru demersui nostru, precizäm cä se cäuta о sincronizare a interventiilor in urbanism, fiind preväzute §i lucräri de amenajare a

32 Ibidem.

33 Vezi Arhivele Nationale ale Romäniei, Serviciul Judetean Mure§, Fond Primäria municipiului Tärgu- Mure§, Consiliul municipal, nr. inv. 117, Registre Procese verbale Adunäri generale.

34 loan Eugen Man, op. cit., p. 174.

35 Ibidem, p. 176.

113