Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV urbanä - printre cele mai recente amintind contributiile lui loan Eugen Man 27 - acest prim perimetru ar putea fi concentrat pe о suprafata de сса 36 ha. In prima fazä, cuprindea о micä Tntindere de térén de pe platóul terasei a doua a räului Mure§, cunoscutä §i ca „Platóul Cetätii”, iar de pe acest teritoriu urma sä se dezvolte ora§ul pänä la jumätatea secolului al XV-lea; partea de jos, ce formeazä actualul centru civic cu principalele ártere de arculatié, Tncä nu exista Tn acele vremuri, fiind un teren supus revärsärilor räului Mure§ §i väilor nepermanente ce se descärcau pe versantii dealurilor Tnvecinate28. Probabil, pe la mijlocul secolului al XV-lea, un brat al Mure§ului curgea Tncä la poalele premontoriului pe care se afla ora§ul medieval, venind Tnspre Piata Republicii §i a Trandafirilor de astäzi, pentru ca apoi, brusc sä devieze spre matca principalä. Traseul acestuia se poate insä doar intui deocamdatä, nu stabili cu certitudine. Totu§i, toponimia §i hidronimia ne poate veni Tn sprijinul demersului nostru tematic, ca de exemplu: Mure§-Mort (Holt Maros) consemnat la 1585, Tn zona sträzii Solidaritätii de azi; fosta stradä Poclo§ (azi, zona pietei Trandafirilor), a cáréi denumire este cunoscutä din anul 159729; strada Pluta§ilor, denumitä de regulä aproape la fei, cu mici exceptii Tn anumite perioade istorice, astfei: Pasajul Pluta§ilor (Hajos Köz) - la 1608, Strada Pluta§ilor (Hajós utcza) - la 1887, Strada Pescarilor- la 1923, Strada Luntra§ilor - la 1934, Strada Plutelor (Tutaj utcza)- la 1941, Strada Luntra§ilor (Csolnak) la 1941, Strada Plutelor (Tutaj utcza)- la 1946, Strada Horea - la 1948, Strada Plutelor, azi30. Aceastä stradä, mai pástra la 1898 un §ant pentru scurgerea apelor provenite de pe versantii ora§ului. La cumpäna secolelor XV-XVI se pare cá partea de jos a urbei a fost múlt mai restränsä, cel mai apropiat brat al Mure§ului, fiind al canalului cunoscut ca Bratul Morii Tn sec. XIX. Desigur, ráül Mure§ era cursui de apä dominant al retelei hidrografice a ora§ului Tärgu Mure§, existenta acestuia constituind unul din factorii favorizanti Tn aparitia §i dezvoltarea urbei, a localitätilor Tnconjurätoare, el asiguränd Tn anumite perioade о parte din hranä §i mai ales apa atät de necesarä pentru consum, menaj precum §i pentru punerea Tn mi§care a morilor hidraulice, pivelor, daracelor sau drevelor §i nu Tn ultimul ränd pentru a asigura navigarea plutelor, atät pentru cele care aveau statia finalä Tärgu-Mure§ pentru comercializare, cät §i pentru cele care tranzitau ora§ul Tnspre celelalte porturi-tärg de pe Mure§ amintite mai sus. Reteaua hidrograficä a ora§ului Tärgu Mure§ era formatä §i completatä de о serie de päraie sau päräia§e ca: Párául Be§iei (consemnat la 1748, Bese Patak); Párául Budiului (la 1705, Bodoni Patakja); Párául Cal (la 1887, Cáli Patakja); Párául Poclo§ (la 1607 Poklos Patak); Párául §ä§var (la 1862, Sásvá Patakja); Párául Vulpii (la 1799, Róka Patakja)31. Acestor päraie li se adaugä §i micile vái ca Valea Be§lel (1886: Valea Be§iei, 1914: Bo§e-völgy); Valea Rece ( 1719: Hideg Völgy). Pe längä aceste päraie, Tntälnim Tn hidronimia veche denumiri de foste päraie ca: podul §i 27 Vezi loan Eugen Man, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. De la fnceputuri pänä in anul 1850, Ed. Nico, Tg. Mure§, 2006; Idem, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. Din anul 1850 pänä la primul räzboi mondial (II), Ed. Nico, Tg. Mure§, 2009; Idem, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. Perioada interbelicä (III), Ed. Nico, Tg. Mure§, 2010. 28 Idem, Tärgu-Mure§, istorie urbanä. De la inceputuri pänä in anul 1850, Ed. Nico, Tg. Mure§, 2006, &41'29 Ibidem, p. 42. 30 Vezi Pál- Antal Sándor, A Marosvásárhelyi utcák, közök és terek történetinévtára (Indicatorul istorie al sträzilor, pasajelor §i pietelor din Tärgu Mure§), Ed. Mentor, Tg. Mure§, 1997, pp. 117, 137, 161. 31 loan Eugen Man, op. cit., p. 15. 112
