Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV acesta, precum §i Tntre reteaua satelor de confluentä cu Tmprejurimile §i legäturile stränse cu zone mai Tndepärtate - a existat cel putin Tn perioada medievalä, premodernä, modernä §i mai recent, un raport foarte sträns de interconditionare. Nu doar plutäritul §i comertul lemnului sau sárii, pe räul Mure§ §i afluentii säi - ocupatii esentiale in anumite vremuri - ci §i folosirea energiei hidraulice la actionarea morilor, joagärelor, pivelor, drevelor, uleinitelor §.a. intrau in structura sistemicä a ocupatiilor §i me§te§ugurilor traditionale in care erau antrenati о serie de säteni din localitätile invecinate sau mai indepärtate de pe Mure§ul Superior sau alte zone. Ace§tia erau cei care, in cazul plutäritului, asigurau munca specializatä in exploatarea forestierä a lemnului, §i tot ei, sätenii munteni incepänd cu secuii de la Remetea din zona Gheorghenilor, continuänd cu cei romäni din Subcetate (Varviz), Särma§, Gäläuta§, Toplita, Stänceni, Lunca Bradului, Rästolita, Deda Bistra, Filea §i alte sate pänä la ie§irea din Defileul Mure§ului erau pluta§ii renumiti, specializati, care transportau plutele pe apa Mure§ului - indeletnicire ale cärei premise istorice §i evolutii au fost abordate de noi in cäteva studii anterioare26. Din cele trecute succint in revistä, observäm cä Tärgu-Mure§ era de fapt un centru de confluentä a intereselor comerciale a negustorilor §i tärgovetilor nu doar din valea Mure§ului Superior amintitä, ci §i din Valea Nirajului, din Podi§ul Tärnavelor §i din Cämpia Transilvaniei, aid comercializändu-se §i schimbändu-se о serie de produse (lemn pentru cereale §.a.). Foarte important in tematica ce ne prive§te, este faptul cä Tärgu-Mure§ reprezenta §i un important nőd de tranzit pentru plutele care navigau inspre pietele de lemn in§irate in porturile de pe Mure§ in aval la Sänpaul, lernut, Ludu§, Aiud, Alba lulia, Zam, Lipova, apoi depä§indu-se granitele Transilvaniei §i Banatului, la Seghedin, de pe Tisa inspre Dunäre, in special la Turnu Severin. Astfel, interesül pentru amenajärile hidrotehnice care sä permitä rezolvarea unor necesitäti edilitare §i urbanistice ale ora§ului Tärgu-Mure§ trebuiau sä asigurare concomitent navigarea plutelor, depä§ind cu mult cadrul intereselor §i prioritätilor strict locale. A§adar, intrucät era о stränsä legäturä intre reteaua hidrograficä §i lucrärile de amenajare a räului Mure§, intrucät practicarea plutäritului pänä la §i mai departe de Tärgu-Mure§ depindea direct de crearea §i mentinerea conditiilor de navigabilitate - trecem in revistä cäteva aspecte ale preocupärilor legate de lucrärile hidrotehnice la Tärgu Mure§. 3. Scurt istoric al amenajärilor hidrotehnice la Tärgu Mure§ Coboränd a§adar in istorie §i incercänd a stabili aproximativ structura planimetricä a ora§ului Tärgu-Mure§, dupä märturiile documentare cunoscute privind limita acestuia in secolele XIV-XV, analizate deja in lucräri importante privind istoria 26 Dorel Marc, „Sisteme de transport §i comert traditional in zona Mure§ului Superior: plutäritul”, Tn Angvstia , nr. 9, 2005, Sf. Gheorghe, p.231- 243; Idem, “Coordonate etnologice ale unor ocupatii strävechi. Interference privind plutäritul Tn zona Mure§ului §i Oltului Superior”, Tn Revistä ÄSER, Asociatia de §tiinte Etnologice din Romania, Ed. Muzeului Tärii Cri§urilor Oradea, 2007, p. 209-230; Idem, Structuri ocupationale traditionale in zona Toplitei Mure§ului Superior, Ed. Ardealul, Tg. Mure§, 2010, p. 226-243; Idem, Ora§e, tärguri §i identitati culturale in perioada interbelicä a judetului Mure§.Premise §i evolutii ale comertului cu lemnul prin plutärit pe Mure§(1), Tn Marisia. Istorie XXXXXXI, Ed. Ardealul, Tg. Mure§, 2011,’ p. 71-82. * Pentru iconografia acestui studiu, vezi anexa de la finalul säu. 111
