Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV transportului pe calea feratä, apói organizarea prelucrärii lemnului ín produse semifabricate Tntr-o serie de unitäti Tnfiintate ín apropierea zonelor de exploatare §i a cäilor ferate. Redäm pentru exemplificare mai jós un tabel íntocmit de A. Gociman19: Anui Cantitate ____________íme]__ 1922 155 400 1923 ______177 000 1924 ______116 000 1925 _______50 400 1926 _______16 600 1927 16 500~ Dupä datele statistice consultate, cea mai importantä ramurä industrialä din Tärgu-Mure§ a fost cea a prelucrärii lemnului. Pänä la sfár§itul secolului al XlX-lea erau ínfiintate aici cél putin 6 unitäti pe care le prezentäm succint mai jós: 1. Cea mai veche íntreprindere a fost „Fabrica de cherestea §i de mobilá Mestitz Mihály §i fii”, fondatá ín 1869 §i lärgitä ín 1885, exportánd produse ín Románia §i Bulgaria. Detinea 3 gatere §i a debitat cherestea de brad, fag §i stejar, avánd о productie de cca 15-20 000 mc/an. Materialul brut de brad se aducea cu plutele de pe Valea Mure§ului, §i о parte pe calea feratä; fagui din pädurile din aceia§i zoná §i din Valea Nirajului, doar stejarul aducándu-se din Zlatna20. 2. „S.A. Ardeleanä pentru Industria de Moarä, Lemne §i Comert de Märfuri”, ínfiintatá ín anul 1907, cu sediul ín Tárgu-Mure§, str. Podeni; aceasta detinea 3 gatere §\ debita brad ín cantitate de cca 16 000 me brut anual, pänä la desfiintarea sa ín 1923, matériáiul fiind adus о parte cu trenul, dar ín cea mai maré parte cu plutele, iar, de la schela Mure§ului pänä la fabricá fiind transportat cu cárutele ре о distantä de cca 14 km21. 3. „S.A. Pentru Industria Lemnului §i Comert de Märfuri”, cu sediul ín Tárgu- Mure§, str. Cälära§ilor nr. 127, ínfiintatá ín 1919, functioneazä pänä ín anul 1927. Era dotatä cu 3 gatere, 3 circulare, о ma§inä pentru tala§; materialul brut era adus tot pe Mure§ cu plutele §i era debitat obtinändu-se cca 15 000 mc/an22. 4. „Deda-Bistra” S.A. Pentru Comert de Lemne (Concernul „Foresta”), ínfiintatá ín anul 1890 de Farkas Mendel din Reghin, cu sediul din Tg. Mure§ ín str. Fabricilor nr. 32. Aceasta detinea 2 gatere §i debita íntre 1921-1927 cca 23 000 mc/an material din brad §i 16 500 me material din fag, matériáiul brut fiind adus cu plutele pe Mure§ §i о parte pe calea feratä23. 5. íntreprinderea de constructii „Ludovic Bustya” detinea un gátér24. 6. „S.A. Industria de Lemn (Osias Goldschlag) prelucra lemnul de rezonantá25. Demersui nostru fiind §i trecerea ín revistä a unui scurt istoric al amenajärilor hidrotehnice la Tárgu Mure§ este motivat de convingerea cá íntre ráül Mure§ prin régimül §i dreptul de folosintä a apelor, íntre ora§, satele din amonte §i aval de 19 Aurél Gociman , op. cit. p. 277. 20 Ibidem, p. 118-119. 21 Ibidem, p. 120. 22 Ibidem 23 Ibidem 24 Ibidem. 25 Ibidem. 110
