Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV productiei materiale, ea circumscrie о intreagä culturä; ea proiecteazä о totalitate istoricä - un univers’’. Din univers de mijloace, tehnica devine un criteriu pentru forme de legitimári la scara individualä §i socialä, generalizänd un mediu experimental Tn care valorile Tnsele se relativizeazä. Dinamica spatiului social este asiguratä de un numär mai mare de variabile dependente care stimuleazä Tn egalä mäsurä comportamentul adaptiv §i aspiratia inovatoare a agentului actiunii sociale15. Pornind de la aceste cadre §i perspective teoretice de abordare, ne propunem sä semnaläm succint relatiile dintre unele aspecte ale evolutiei civilizatiei urbane tärgumure§ene reliefate de intentiile conducerii ora§ului de proiectare §i realizare a unor amenajäri edilitare §i hidrotehnice ale räului Mure§ de-а lungul timpului - pe de о parte §i aspecte ale evolutiei civilizatiei rurale legate de sistemul traditional de transport §i comert prin plutärit, pe de altä parte. 2. Date convergente referitoare la activitatea de plutärit, comert §i prelucrarea lemnului la Tärgu-Mure§, in special pänä in perioada interbelicä Pentru a sustine §i mai mult necesitatea abordärilor interdisciplinare Tn studiul problematicii plutäritului practicat pänä la §i tranzitat prin Tärgu-Mure§, reamintim succint importanta sa pentru economia §i veniturile ora§ului. Coboränd din nou Tn istorie (trecänd peste consemnárile din Conscriptia Urbarialä Toplita de la 1785, unde este consemnat plutäritul pe Mure§ul Superior) pentru a ne da seama de amploarea fenomenului ocupational al plutäritului, observäm cä Tn anul 1850 - spre exemplu - se trimiteau pe Mure§ numai din zona Gheorghenilor cca 3000 table de plutä, trecänd prin Tärgu-Mure§ §i ajungänd unele chiar pänä la Turnu Severin. Socotind Tn medie 8 trunchi de tablä, aceasta Tnsemna 24 000 trunchi, adicä cca 60 000 mc16. ín jurul anului 1875, porneau anual din zona Gheorghenilor prin Toplita cca 8 000 - 10 000 sferturi de plutä, Tnsotite de 16 000 - 20 000 de oameni, unii care navigau trecänd prin Tärgu-Mure§ pänä la Sänpaul sau Ludu§, de unde, dupä ce vindeau plutele se Tntorceau pe jos acasä trecänd prin Gurghiu sau Praid17. Dupä datele statistice, activitatea de plutärit a cunoscut о mare amploare mai ales dupä Tnfiintarea „Societätii pentru promovarea plutäritului pe Mure§” la 1877, apoi la sfär§itul secolului al XIX - lea §i Tnceputul secolului al XX- lea, cänd solicitärile pietei de lemn conständ Tn bu§teni, cherestea §i lemn de foc devin tot mai intense. ín anul 1891, tot din zona Gheorghenilor au fost transportate la Tärgu-Mure§, considerat cel mai important tärg de lemne din zonä la acea vreme, Tn cantitate de 14 000 mc bärne de constructu, peste 50 000 mc de scänduri §i §indrilä,710 mc lemne de foc, 300 me traverse pentru §ine §i 15 000 mc coajä de stejar18. Acest sistem de transport §i comercializare a cunoscut Tnsä treptat Tn perioadele Primului Räzboi Mondial §i interbelice un adevärat declin datoritä unor cauze multiple printre care desigur lipsa fortéi de muncä specializatä, dezvoltarea 15 Apud §tefan Buzärnescu, Sociologia civilizatiei tehnologice, Ed. Polirom, la§i, 1999, p. 20. 16 Aurel Gociman, Industria §i comertul lemnului din basinul Mure§ului Superior, Tip. Scoala de Arte §i Meserii Principele Carol, Cluj, 1929, p. 55. 17 Ibidem, 280. 18 Raportul Camerei de Comert §i Industrie din Tärgu- Mure§, despre starea economics a circumscriptieipe anul 1891, Tärgu-Mure§, 1892, p. 68-69. 109
