Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV comunitäti, care se combinä ín „sistemul tehnic” al unei societati4. Sociologul §i etnologul Marcel Mauss a arätat cä cele mai „naturale” dintre comportamentele noastre tehnice (a deplasa, a cära, a transporta etc.) pot varia de la о cultura Ia alta, §tiindu-se cä orice tehnicä este un produs al societátii; din acest motiv §i nu doar pentru cä tehnicile exercitä efecte asupra societátilor, acest tip de comportament apartine etnologiei5. ínsá, ín timp ce cultura tinde sä fie specifica fiecärei colectivitäti, civilizatia are un caracter universal, are deci vocatie universal, fiind rezultatul progresului §tiintific §i tehnologic al umanitätii. Culturile studiate comparativ de etnologie, inclusiv culturile traditionale (populare) descrise de etnografie, conferä identitati individuale §i colective, satisfäcänd nevoia de apartenentä, chiar dacä sunt Tndeob§te conservatoare cu misiunea lor de a perpetua mo§teniri proprii §i a apára identitati, chiar cu riscul de a transmite uneori §i prejudecäti; cultura este garantul unei vieti umane, apare in straturi §i este gradualä. Principala functie a civilizatiei insä este satisfacerea acelor cerinte de bazä ale omului care tin de cuno§tintele asimilate care-i ingäduie acestuia sä-§i asigure existente (apä, hranä, adäpost, securitate personale §i colectivä, energie §i putere, confort, viatä decentä §i acces Ia fructele cunoa§terii)6, dar serviciul civilizatiei nu se poate restränge doar Ia sfera materialä, aceasta doar este dominantä in raport cu cultura. Civilizatia, in functie de mäsura in care T§i Tnsu§e§te culturile are §i ea diferente de nivei notabile, ilustránd din perspectivä istoricä printre altele raportul dintre centru §i periferie, cum este §i cazul special al Transilvaniei, care a cunoscut din punct de vedere administrativ mai multe subordonäri, in functie de perioadele istorice ale: principatului, ale Imperiului Habsburgic, Austro-ungar, ale Romäniei Mari, ale administratiei militaro-hortiste, comuniste §i postcomuniste. S-а dovedit cä au existat centre privilegiate istoric (de exemplu Viena, Budapesta), Tn care viteza de insertie §i de dezvoltare a civilizatiei a fost mai mare, creänd uneori decalaje temporale insemnate intre centre §i periferie, dar eie nu sunt permanente, §tafeta civilizatiei circuländ dintr-o regiune in alta, dintr-un spatiu geografic §i cultural in altul. Dupä cum afirma culturologul Mircea Malita, cänd parcurgem istoria omenirii, observäm cä „civilizatia ne apare ca о pasäre indrägostitä de räuri (fluvii) §i tärmuri de mare”, de unde a radiat apói Tn alte spatii, istoricii, geopoliticienii, economi§tii §i desigur, etnologii, fiind preocupati de factorii care determinä pozitia temporar preeminentä a unor centre Tn istorie, ascensiunea §i declinul lor relativ sau radical, eventualele cicluri, aparitia unor regiuni Tn „plutonul frunta§ al purtätorilor de civilizatie”7- unele dintre acestea a§adarTn proximitatea apelor. A§a dupä cum economia bunäoarä genereazä о tehnicä a gestiunii (management), civilizatia cuprinde §i ea о bunä parte a tehnicilor organizärii §i prescriptiile convietuirii Tn societate. Astfel, institutiile politice ( stat, parlament, sistem electoral, partidé politice etc.) cu reprezentare Tn autoritätile lor centrale, regionale §i locale, sunt institutii cu aplicatie universal Tn ciuda pecetei stilistice culturale proprii 4 Dictionar de etnologie §i antropologie (coord. Pierre Bonte, Michel Izard), Ed. Polirom, la§i, 1999, p. 662-663. 5 Ibidem, p. 661. 6 Mircea Malita, Zece mii de culturi, о singurä civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI, Ed. Nemira, 2001, p. 37-38. 7 Ibidem, p. 38. 107
