Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş

Marisia XXXIV-XXXV

necesarei perspective interdisciplinare in investigarea §i cercetarea fenomenelor complexe de civilizatie urbanä, cu referire concreta la ora§ul Tärgu Mure§, ne propunem ín cadrul acestei lucräri sä abordäm succint cäteva aspecte privind raportul dintre istorie, etnografie, etnologie §i urbanism, demersui nostru continuänd problematica plutäritului abordatä Tntr-un numär anterior al prezentei publicatii1.

1. Cadre teoretice ale problematicii. Raportul dintre culturä §i civilizatie

Una dintre multiplele §i posibilele definiri ale civilizatiei urbane, cu aparentul säu caracter pleonastic (urbs repetä continutul lui civitas), prezintä doar о parte, un aspect al modului de viatä a unei comunitäti, Tn configuratia sa intränd cu precädere:

1. tipul de a§ezare urbanä (tärg, cetate, burg, ora§, municipiu, metropolä); 2. structura interné a a§ezärii urbane (a§ezare cu centru/centre radial(e), Tn vatra cärora sunt dispuse retelele stradale, pietele cu activitäti comerciale, edificiile publice §i institutiile social-administrative, economice, sanitäre, educationale, culturale §.a.);

3. structura externä a a§ezärii (cartiere suburbane, mediul ambiant Tn care este amplasatä a§ezarea, terenurile de culturä agrarä, pastoralä sau de productie me§te§ugäreascä §i industrialä, cäi de comunicatii etc.); 4. procesul de mi§care demograficä Tn a§ezare (populatia stabilé, flotantä §i de tranzit, migratia ocupationalä, profesionalä etc.); 5. gradul de accivilizatie al a§ezärilor urbane (transformäri datorate procesului de schimb inegal Tntre douä forme de civilizatie,de ataptare Tntre civilizatia säteascä §i cea urbanä, Tntre civilizatia traditionalä §i cea modernä, prin urbanizarea unor a§ezäri rurale sau prin ruralizarea unor a§ezäri urbane); 6. omogenizarea populatiei §i a modului de viatä Tn comun; 7. uniformizarea unor aspecte materiale ale vietii (constructs vestimentatie, alimentatie, mijloace de comunicatie, tehnica schimburilor §.a.); 8. о mai mare diversificare profesionalä; 9. comportament mai eliberat de consträngeri religioase, credinte, cutume etc; 10. stil de viatä mai degajat, emancipat, mai receptív Ia tot ceea ce este nou, Ia modä, alte aspecte cotidiene urbane2.

Civilizatia desemneazä de fapt gradul de asimilare de cätre individ §i comunitate a valorilor culturale3, reprezentänd totalitatea valorilor materiale precum tehnologie, bunuri economice, infrastructure matériáié a vietii sociale: drumuri, mijloace de comunicatie, amenajäri teritoriale edilitare, patrimoniu construit §.a. - Tn timp ce cultura, Tn sensui generic ar cuprinde totalitatea valorilor imateriale, spirituale. Conceptui de civilizatie trebuie Tnteles Tnsä sträns legat §i de expresia „tehnologie culturalá”, pentru a se evita eventuala confuzie Tntre tehnologie a§a cum о Tnteleg antropologii §i tehnologie a§a cum о Tnteleg inginerii, Tntrucät, antropologia, tine seama de aspectele determinante sau reflectante pe care tehnicile pot sä le imprime raporturilor sociale. Din punct de vedere analitic, activitätile tehnice pot fi dispuse pe trei niveluri: la un prim nivei se situeazä materiile prime, uneltele, gesturile §i cuno§tintele practice; unui al doilea nivei de mai mare complexitate, Ti corespund procesele, lanturile de operatii §i raporturile sociale care-i sunt asociate; Ia un al treilea nivei unde se gäse§te reunit ansamblul activitätilor tehnice ale unei

1 Dorel Marc, “Ora§e, tärguri §i identitäti culturale in perioada interbelicä a judetului Mure§. Premise §i evolutii ale comertului cu lemnul prin plutärit pe Mure§ (1)", Tn Marisia. Istorie XXX-XXXI, Ed. Ardealul, Tg. Mure§, 2011, p. 71-82.

2 Romulus Vulcänescu, Dictionarde etnologie, Ed. Albatros, 1979, p. 69-70.

3 Dictionar de sociologie, (coord. Cätälin Zamfir, Lazär Vläsceanu), Ed. Babel, Bucure§ti, 1998, p. 99.

106