Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV ajunge la niciun rezultat, Ungaria va flutura in vänt aceastä zdreantä pänä ce ruptä in bucäti, se va gäsi alta.“ ín aceastä cursä au cäzut oficialii romäni, Tn frunte cu Nicolae Titulescu.61 Guvernul román a propus sä fie despägubiti dintr-o cotä parte a datoriilor Ungariei stabilite de Conferinta Päcii a fi plätite Romäniei. Acest diferend sa discutat cu о anume violentä, Ungaria apropiindu-§i Italia §i chiar unii functionari diplomatici englezi §i francezi. Aflat Tn fata Curtii de Justitie de Ia Haga, conflictui a tinut cap de afi§ Tn presa Europei §i Tn diplomatie, Tncheindu-se Tn anul 1932 (acordul de la Lausanne). íntre anii 1928 §i 1930, N. Titulescu s-а angajat Tntr-o disputä de mare fortä oratoricä §i de continut cu contele Appony. Románia a refuzat sä plätescä acélóra care jefuiserä täränimea romänä (§i nu numai-n. n.) о sumä ce echivala cu trei bugete ale statului roman.62 63 Consecinte ale acestei dispute, cu bazä economicä §i fond revizionist continuä §i azi. Avocatul §i prof. univ. I. Sabäu Pop (Tärgu-Mure§) demonstreazä cä retrocedärile ce au loc acum oferä terenuri cumpärate de statul roman odinioarä §i subliniazä cä autoritäre de azi trebuie sä iasä din indolentä §i sä respingä tran§ant revendicärile färä fundament ale urma§ilor “optantilor”, ca §i a complicilor lor. In 1920, la lucrärile Conferintei de Pace, pretindeau familiile nobiliare maghiare cä detineau 80% din proprietätile Transilvaniei §i cä reprezentau motorul economic al provinciei. Atunci pretindeau régim preferential, ca sä rämänä cu suprafete neexpropriate, iar cuantumul exorbitant pe care TI solicitau indica un astfei de tratament. Se considerä cä Nicolae Titulescu a fäcut о gre§ealä imensä acceptänd disputa. Pe de altä parte, aceasta se produce azi Tncä о datä, datoritä legislatiei stufoase §i ambigue (cazul Légii nr. 247/2005, ca §i HG nr. 890/2005) §i aceastä eroare politicä imensä se considerä a fi prostié sau trädare, ducänd la un jaf national färä precedent. Gre§elile multiple §i complicitätile suspecte au permis (dupä alte surse, prin falsificärile cadastrale din perioada dualismului, §i a ocupatiei arbitrare horthiste , continuate se pare §i Tn perioada Regiunii Autonome Maghiare de sorginte stalinistä), sä emitä titluri de proprietate obtinute prin hotäräri judecätore§ti referitoare la mii de hectare. Ignorarea documentelor internationale interbelice cuprinse in protocoalele de la Bale (Franta), Geneva (Elvetia) §i a Tribunalului special din Paris ar duce, se aratä, cel putin in Transilvania, la intoarcerea la fizionomia proprietätii din secolul al XIX lea.Ö3Deci, se manifestä acte arbitrare §i ilegale, dupä cum sugereazä subtitlul materialului citat: „ín Transilvania se retrocedeazä pämäntul cumpärat de Romania de la grófi §i dat cetätenilor romäni la reforma agrarä. Sate intregi evacuate cu tot cu cimitire"-cu trimitere la localitatea Nadä§a, judetul Arad, caz intens mediatizat, in care s-au fäcut flagrante incälcäri de lege §i care (inainte de verdictul din final), amenintä cu exproprierea о intreagä comunitate ruralä. 61 Ibidem, p. 44. 62Titu Georgescu, Romania in istoria Europei, Bucure§ti, 1997,p. 115. 63lonut lordächescu, Jaful mileniului, in „Cuväntul libed, Tärgu-Mure§, an XV, nr. 202 (6156), din 16 oct. 2013, p. 1. 104
