Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV aproximativ 40% din suprafata agricola (ín majoritate organizatii maghiare). Universitatea säseascä a pierdut 35000 de jugäre §i pä§uni, Biserica Romanocatolicä 277645 jugäre din 290749, Biserica calvinä 36686 jugäre din 81106. ín total, Tn Transilvania s-au expropriat 1,75 milioane hectare, adicä 1/5 din totálul suprafetei arabile, de§i din acestea 1,35 milioane au apartinut marilor prophetari funciari maghiari, ace§tia au pästrat cel putin 4,75 milioane (555 din suprafetele utilizabile). Se adaugä cele 438271 hectare (26% din pämäntul expropriat), cu care au fost Tmproprietäriti micii prophetari de etnie maghiarä, cetäteni romäni, dupä datele oficiale (de§i 25% din cei indreptätiti au rämas färä pämänt). Sau produs dificultäti Tn sustinerea invätämäntului confesional (guvernele romäne§ti-n. n.- nu au fäcut discriminäri, cäci nu trebuie sä uitäm cä tratamentul minoritätilor a fost impus ca bazä pentru tratatele de pace postbelice).58 Pe ansamblul Romäniei interbelice, rezultatele economice nu au fost spectaculoase, pe plan agrar, cäci slaba dotare tehnicä a dús la un recul al dinamicii randamentelor la hectar §i s-а märit decalajul de productivitate fatä de tärile dezvoltate ale Europei, Romania rämänänd Tn urmä §i fatä de tärile predominant agricole din vecinätate (Bulgaria, Jugoslavia, Ungaria, Polonia). Exploatärile agricole foarte mici erau inadecvate pentru productia cerealierä, care a continuat in toatä perioada interbelicä sä prezinte principala componentä a productiei agricole din Romania.59 De§i legea agrarä nu fäcea discriminäri in privinta exproprierii, ca §i a improprietäririi, intre etnicii romäni §i celelalte nationalitäti, guvernele Ungariei a adresat plängeri Societätii Natiunilor, conteständ dreptul statului roman de a nu expropria mobile optantilor ceränd despägubirea in aur. Replicänd acestor pretentii, Nicolae Titulescu, in Consiliul Societätii Natiunilor, se adresa, in aprilie 1923, reprezentantilor Ungariei: „Cereti un régim de favoare pentru proprietarii maghiari in detrimentul proprietarilor romäni-imposibilitate moralä. Cereti piata ín aur, §tiind foarte bine cä pentru a face acest lucru am avea nevoie anual de о sumä care depä§e§te de 2 őri §i 1A cifra globalä a bugetului Romäniei-imposibilitate financiarä. Cereti ca täranii sä vä restituie pämänturile-imposibilitat-materialä.’’ Dezväluia adeväratul substrat al agitärii problemei optantilor-desfä§urarea unei campanii revizioniste, acreditarea ideii cä existä о “problemä” a Transilvaniei, respectiv de а crea ocazii de a puné in discutie situatia generalä creatä de tratatele de расе.60 De fapt, aceastä problemä a optantilor a trenat timp de 7 ani, fiind vorba de cei 260 mari prophetari maghiari, care au optat pentru cetätenia maghiarä. Partidul Maghiar din Transilvania §i guvernele de la Budapesta desfä§urau о sustinutä campanie contra Romäniei, care nu ar respecta Tratatul privind minoritätile. ín timp ce guvernele Cehoslovaciei §i Jugoslaviei, confruntate cu aceastä problemä, au declarat cä problema agrarä constituie о chestiune internä, asupra cäreia nu au admis discutii, oficialitätile románé au intrat in tratative cu reprezentantii „optantilor” in speranta cä-i vor face sä inteleagä cä statul román a procedat foarte corect. N. lorga a inteles foarte exact semnificatia agitatiilor in aceastä problemä: „Ungariei, /7 trebuia pentru situatia internä §i pentru sträinätate un mijloc de agitatie.Chiar §tiind cä nu se va 580thmar Kollar, Die rumänische Agrarreform 1919/1921 und die nationale Minderheiten in Siebenbürgen, Tn „Anuarul Institutului de Istorie Cluj', XXXII/1993, pp. 252-253. 59Bogdan Murgescu, Romania §i Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Ed. Polirom, 2010, pp. 227-229. 60l. Scurtu §i Gh.Buzatu, Istoria romänilorin secolul alXXlea (1918-1948), Bucure§ti, 1999, p. 159. . 103
