Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Muzeologie. Pedagogie Muzeală
О experientá etnograficá si muzeograficá, expozitia tárgurile muresene Pentru a intra cat mai bine atmosfera tärgurilor, am folosit pe alocuri chiar si materiale organice, mai putin perisabile: cereale (grau, porumb, orz, ováz), fasole, túrta dulce. Din punct de vedere conceptual, expozitia incearcä sä prezinte atmosfera tärgurilor muresene interbelice comparativ cu cele de astazi, folosind imagini de mari dimensiuni ale tärgurilor interbelice din Tärgu-Mures si din alte localitäti muresene. Pentru a surprinde specificul tärgurilor muresene am pornit documentarea de la modul de organizare a acestor tärguri: definirea tärgurilor, tipurile de tárguri, istoricul, plasarea tärgurilor in peisajul localitätilor, specificul lor. Pe längä modul de organizare a tärgurilor, märfurile vändute la tärguri, am incercat sä ilusträm in cadrul expozitiei aspectele sociale ale tärgurilor si mai ales comunicarea interculturalä prin intermediul tärgurilor. Spatiul si timpul de organizare a tärgurilor, tipurile de märfuri le oferä acestora identitate si specific. La inceputuri, tärgurile se desfäsurau intr-un singur loc, in centrul localitätilor, fiind nediferentiate, dar cu timpul apar tärguri specializate dupä principalele tipuri de märfuri (vite, cereale, märfuri), organizate in pärti diferite ale localitätilor. Dupä perioada de desfäsurare erau mai multe tipuri de tärguri: zilnice, säptämänale si anuale. Tärgul anual sau tärgul de tarä dura mai multe zile, fiecare zi fiind dedicatä unui anumit tip de marfä. In Tärgu-Mures, in prima zi avea loc tärgul de oi si porci, apói cel de cai, de vite cornute, apói urma tärgul de märfuri. La tärgul de vite se vindeau si cereale, cele douä märfuri fiind complementare, täranii din cämpie aduceau cereale la schimb pe vitele celor din zona muntoasä, desi unele animale, cum sunt porcii erau crescuti preponderent in zona de cämpie, unde se folosea porumbul pentru hränirea lor. Orasul Tärgu-Mures s-а dezvoltat pe parcursul evului mediu, in primul ränd, datoritä schimbului de produse dintre zona de cämpie si cea de munte: cereale, vite, lemne §i produse me§te§ugäre§ti. Pentru sprijinirea schimbului de märfuri, la 28 august 1482, regele Matei Corvin dä orasului dreptul de a tine de trei ori pe an mari tärguri de tarä (bälciuri): de ziua Domnului (17 iunie), Sfäntul Martin (11 noiembrie) si in joia dinaintea Duminicii 399
