Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)

Muzeologie. Pedagogie Muzeală

Laura Pop

Floriilor1. ín príma jumátate a secolului al XIX-lea, „Tg.Mure§ a cerut §i a primit dreptul de a tine incä 2 tärguri anuale, in 1825 §i 1844, cu acestea numärul lor ridicändu-se la 5. Cél mai vestit, in prima jumátate a secolului al XIX-lea, era cel de Sf. Martin (11 noiembrie, n.n.), cänd se vindeau mai multe mii de chintale de tutun”2. ín secolele XIX-XX, in Tärgu-Mures tärgurile de tarä se tin de 5 ori pe an. Locul de organizare a tärgurilor si pietelor diferä in functie de märfurile vändute: de obicei tärgurile de animale se organizau la periféria localitätilor, iar cele de märfuri in centru.

Pentru a ilustra tipológia si diversitatea tärgurilor am folosit materiale complementare pieselor expuse, mai ales materiale vizuale: härti, calendare, extrase din presa interbelicä. Härtile expuse redau localitätile unde se organizau tärguri anuale, in perioada interbelicä, in actualul judet Mures, precum si tärgurile din municipiul Tirgu-Mures, cu locurile unde se vindeau diferite märfuri (cereale, vite, legume, lemne, turtä dulce, etc.) si pietele importante din oras de-а lungul timpului. Calendarele, ca si extrasele din presä, sunt sursele cele mai importante pentru realizarea expozitiei, deoarece ne dau informatii utile despre localitätile, peridiocitatea si märfurile vändute la tärguri.

Fig. 3. Calendare de la inceputul secolului XX, in limba romänä si maghiarä, cu liste de tärguri

1 Pál Judith, Procesul de urbanizare in scaunele secuie§ti in secolul al XIX-lea, Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 1999, p. 40, 214

2 Ibidem, p. 221

400