Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
loan Eugen Man de Micula, prezentänd principalele locatii unde se tineau tärgurile orasului. In preajma mijlocului secolului al XlX-lea, gravori, precum Rohbock Lajos, Morelli Gustav, Rautman F, realizeazá mai multe imagini ale orasului, atät ca aspect general, de preferintä de pe dealurile de nord-est ale orasului sau de pe malul drept al räului Mures, dar si ca detaliu, prin infätisarea pietelor. Cu exceptia cätorva edificii mai importante si cunoscute, zona centralä a orasului este dominata de constructii mai modeste, cu parter sau parter si etaj, fiind clädiri de negustori si mestesugari. La rändul lor, cärtile postale, tot mai numeroase, vin si continuä sä prezinte orasul, pe aceleasi criterii: de ansamblu si de detaliu. Incepänd cu secolul al XlX-lea, la Tärgu-Mures apar si unele persoane private care au incercat sä infiinteze tärguri. Ca atare, in anul 1817, comerciantul armean Csiki Márton a organizat tinerea de tärguri in zona orasului de pe partea dreaptä a räului Mures, fatä de care Centumviratul orasului a protestat.31 Era fireascä intentia comerciantului armean de a-si creea propriul tärg, deoarece aceastä activitate constituia о importantä sursä de venituri. Astfel, cronicarul in versuri, Borosnyai Lukáts János aräta cä veniturile importante ale tärgurilor si pietelor sunt arendate de magistratul din Tärgu- Mures,32 in anul 1871, veniturile din „vama tärgului” ridicändu-se la peste 11.000 florini.33 La mijlocul veacului al XlX-lea, in Transilvania existau 335 tärguri anuale din, care, 28 de gräne, 127 de animale, restul fiind mixte, cele de la Tärgu-Mures fiind considerate ca cele mai importante. In orice caz, in tärgurile säptämänale avea loc schimbul de märfuri dintre diferite regiuni; de aici sätenii isi achizitionau produsele mestesugäresti. Fiind considerat si cél mai mare, in anul 1841 s-a consemnat cä tärgul din Tärgu-Mures era piata cea mai ieftinä din 31 Judith Pál, op.cit, p. 218. 32 Borosnyai Lukáts jános, Régi, és uj Vásárhely (Vechiul si noul Tärg), publicat de Fodor István in Krónikás füzetek (Caiete de cronicar), Targu-Mures, 1937, nr. 4 33 Arhivele Statului din Ungaria, Arhiva Ministerului de Interne (Belügyminisztérium levéltár). 18
