Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)

Cultură matirială

Órásul Tärgu-Mures si tárgurile sale, páná in perioada interbelicä Transilvania,indeosebi pentru produsele cerealiere.34 35 La targurile din oras erau aduse legume din zona Väii Nirajului, lemne de foe si scänduri din zona Gurghiului si Gheorgheniului, cat si alte produse agricole. Gele mai frecvente produse intälnite la targurile orasului erau cerealele, vitele si lemnele. De mentionat faptul cä, in centrele mai importante, precum si la Tärgu-Mures, se putea vinde si cum­­pära nu numai in ziua tärgurilor, ci in fiecare zi. Aria de atractie a tärgurilor orasului Tärgu-Mures Privitor la zona de piata a orasului Tärgu-Mures s-au pästrat putine date. In perioada evului mediu, zona de atractie a oraselor si tärgurilor era diferitä. Pentru tärguri era о razä de atractie de circa 20 km, iar pentru orase de circa 50-60 km. Referindu-se la impor­­tanta distantelor dintre localitätile de unde provin virtualii vänzätori, dar si cumpärätori, pänä la locatia tärgului, Paul Niedermaier aräta: „Pe längä parametrii geografici, esentiali habitatului uman, reteaua oraselor a fost influentatä decisiv de distanta care se putea parcurge intr-o zi', mergänd cälare, in conditii normale, aceasta era de circa 60 km. Ca о etapä de drum, de la un punct de repaus la altui, precum si sub forma unei jumätäti din aceastä distantä, etalonul era impor­tant si pentru dimensionarea unor unitati administrativ-teritoriale”? ' Oricum, zona de atractie cea mai mare о are órásul Tärgu-Mures. La targurile sale säptämänale oamenii veneau de prin sate si de la о distanta de jumätate de zi cu cáruta. Cei din Valea Nirajului adu­­ceau zarzavaturi, din satele de prin Cämpia Transilvaniei aduceau gräne, animale, cei din zonele muntoase, lemne si scinduri, precum si fán. La iarmaroace veneau de la о distanta de 1-2 zile cu cäruta9 9 9 oameni din trei judete.36 De remarcat faptul cä, Tärgu-Mures se afla si in zona de piatä a Sighisoarei (in cea de-а doua zonä de piatä) la 54 km distanta si de Medias la 71 km distanta. Mestesugarii rámán, 34 Maros-vásárhely szabad király város rövid ismertetése, in Hon és külföld, 1841,1, nr. 25, p.100. 35 Paul Niedermaier, Evolutia retelei de orase din Transilvania medievalá, ín Historia urbana, tom. 1,1993Д, p. 21. 36 Keresztes Gyula, op. cit., p. 33-35. 19

Next

/
Thumbnails
Contents