Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Habitatul est-transilvänean in secolele XII-XIII: evolutiile microzonei Sighisoara...85 Avräme$ti Bräde$ti Chi lieni Cristuru Secuiesc Dräuteni Feldioara Forfeni Jacodu Mugeni Merenti Odorheiu Secuiesc Peteni Petri ceni Reci Satu Marc Sighisoara -Dealul Viilor Sighisoara-#M?/7'tt/ din Deal Sighisoara-Biserica Mänästir, Sancräieni $umuleu-Ciuc Ulies Viscri Zäbala Sánpaul Fig. 11. Cronologia relativä a retailor din estül si sud-estul Transilvaniei incepánd din secolul al XII-lea a avut la bazä un proces institutional (politico-militar), organic legat de cauze sociologice din1 secolul al XI-lea. Formarea si evolujia entitä^ii seeuiesti, dintr-un grup social intr-una de nafiune in sens medieval, se poate explica farä indoialä pe baza drepturilor dobändite treptat; in acest sens, dupä asezarea lor ín Secuime, un rol determinant 1-au jucat teritorialitatea si autonómia, evident in termeni medievali. Dacä in cursul secolului al XI-lea se poate vorbi despre nasterea acestei entitäp, о altä etapä, respectiv о altá probléma, о reprezintä geneza secuiascä pe teritoriul Secuimii actuale. Totodatä trebuie sä precizäm cä etnogeneza secuiascä (ca si alte etnogeneze) nu trebuie si pänä la urmä nici nu poate fi cercetatä primordial din punct de vedere biologic, ci in primul ränd din punct de vedere institutional si sociologic; analiza biologicä trebuie sä aibä doar un rol aditional. Dupä pärerea noasträ, nasterea entitäfii seeuiesti de pe teritoriul Terra Siculorum, adicä in bazinele superioare ale Muresului, Tárnavelor si Oltului este rodul unei evolutii institutionale, iar in organizarea comunitätilor seeuiesti in scaune pe längä grupul privilegiat socio-militar, asezat de cätre regalitate, un rol au jucat si grupurile de populatii vorbitoare de limbä slavä, afa cum relevä numärul mare de toponimii slave in zona Trei Scaune sau bazinul Giurgeului, in zonä si mari proprietati laice si ecleziastice, cärora regele le donase importante domenii pe Tárnává Mare.132 Pe baza cercetärilor din ultima perioadä, in Transilvania esticä si sud-esticä, in secolul al XII-lea, putem vorbi de un sistem de retea densä a asezärilor, care este semnul dar al faptului cä teritoriile nu au fost numai cucerite, ci si organizate institutional de regalitatea maghiarä. In acest context este greu de precizat care a fost si soarta comunitätii de pe Dealul Viilor. Astfel, in urma eforturilor, mai ales din ultimii ani, un numär important de situri arheologice133, de diferite categorii (fortificatie, bisericä, cimitir din jurul bisericii, asezare, tezaure) au devenit cunoscute. Am putut documenta un numär important de necropole din jurul bisericii, anume de la Avrämesti, Chilieni, Cristuru Secuiesc, Dräuseni, Feldioara, Jacodu, Odorheiu Secuiesc-Szentimre, Mugeni, Meresti, Ocland, Peteni, Petriceni, Reci, Ulies, Viscri, Zäbala, al cäror sistem cronologic este infätisat pe tabelul din Fig. 10. Din secolul al XII-lea se pot data si cetäjile de turn, construcjii seniorale de tip „motte” de la Ocland (sec. XII-XIII) si de la Värghis-cefatea dar si grupuri de „unguri” (Räcz 2003, 10) venip anterior sau posterior asezärii acestor grupuri pe teritoriul estului Transilvaniei. 'finem sä precizäm cä nu putem exclude nici grupuri mai mici germanice, apói mai tärziu grupuri de vlahi sau grupuri de moldoveni si munteni. In concluzie, entitatea politicä medievalä secuiascä, cu un rol important in structura militarä a regatului (politica esticä si sud-esticä a acestuia) s-а näscut in zona denumitä azi Secuime. Organizarea politicä s-а näscut in aceste zone avänd la bazä privilegiile acordate de regalitate, concretizate in organizarea institujionalä in scaune. Factorii determinanti ai acestei evolutii institutionale au fost regalitatea, ca putere centralä, care avea un interes special in existenta si тепрпегеа unei cavalerii usoare profesioniste (pe längä implementarea cavaleriei grele, de tip occidental) si elitele acelui strat militar, care au reusit sä mentinä si sä dezvolte privilegiile militare, rezultatul fund aparipa structurii institutionale medievale numitä scaun, respectiv na\iunea medievalä secuiascä, in frunte cu comitele lor care nu era subordonat voievodului, ci direct regelui. Este medievalitatea transilvanä de tip occidental, insä cu rädäcini orientale ale structurilor militare fi sociale. Sugestive in acest sens sunt formulärile lui András Sófalvi: „..secuiul afostfäcut secui de cätre Terra Siculorum”fi a lui Lajos Szádeczky Kardoss: „..Nafiunea secuiascä a fost creatä de luptä, de räzboi...” (traducerea noasträ). Sófalvi 2003,41; Szádeczky Kardoss 1927, 63. 132 Sunt cunoscute douä domenii laice fi unul ecleziastic Baitag 2004,21-22. из p£r£ indoialä harta aleätuitä de noi nu reflectä nici pe de parte realitäfile habitatului din secolele XII-XIII, ci mai degrabä activitatea pe térén a diferitelor muzee fi mai ales devotamentul unor arheologi ca András Sófalvi, Zsolt Nyárádi, Andrea Demjén, Csongor Derzsi, István Botár sau Lóránt Darvas, mai ales din Terra Siculorum. Vedem, cum zone íntregi, ca cea a Fägärafului, Brafovului sau zona Gheorgheniului sunt reprezentate, in cél mai bún caz, doar de cáteva descoperiri. Fig. 10. Cronologia relativä a cimitirelor (liniile inchise)fi a tezaurelor (liniile deschise) din estül si sud-estul Transilvaniei din secolul al XII-lea
