Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
HABITATUL ESTTRANSILVÄNEAN ÍN SECOLELE XII XIII. EVOLUTIILE MICROZONEI SIGHI$OARA $1 A SITULUI DEALUL VIILOR ÍNTR UN PEISAJ DE GRANITÄ Erwin GÁLL Cuvinte cheie: Sighisoara, epoca medievalä, secolele XII-XIII, Dealul Viilor, asezare, cimitir din jurul bisericii Keywords: Sighisoara, middle age, 12-13th centuries, Dealul Viilor, settlement, churchyard Lucrarea urmäreste sä prezinte aspecte de habitat din punctele „Asezare" si „Necropolä”, incercänd integrarea acestora in peisajul arheologic al zonei Sighisoarei din secolele XII-XIII, respectiv intr-un cadru geografic mai extins, si anume estül si sud-estul Transilvaniei. Concluziile lucrärii, pe de о parte sunt de ordin microzonal si se referä la polifunctionalitatea asezärii/asezärilor de pe Dealul Viilor, pe de altä parte se referä la habitatul si organizarea habitatului de cátre regalitate in cursul secolului al ХП-lea in estül Transilvaniei. Pozitia topograficá a siturilor (Plansa 1) In judetul Mures, zona Sighisoarei (germ. Schäßburg; magh. Segesvár) este asezatä topografic, intr-un punct al váii Tárnavei Mari, unde aceasta prezintä о ingustare cu aspect de defileu täiat intr-un sistem de terase, modelate in substraturi dure de gresii pontiene. Aceastä micro-morfologie ii conferä zonei un rol de pozitie cheie in culoarul räului Tárnává Mare. Defileul este un punct obligatoriu de trecere spre zóna de est si sud-est a Transilvaniei. Cele douä situri arheologice denumite „Asezare” si „Necropolä” sunt situate la circa 4 km distantä de acest defileu.1 Sitid Dealul Viilor se aflä la marginea de nord-est a municipiului Sighisoara, pe prima si a doua terasä de pe maiul drept al Tárnavei Mari. Privit de la distan|ä, Dealul Viilor pare un urias amfiteatru orientat spre sud, la marginea de nord-est a orasului Sighisoara. Extremitatea sa vesticä este marcatä de о falié aproape verticalä care constituie cariera de lut din care Fabrica de ' Cercetarea si articolul s-а realizat cu sprijinul Hungarian Scientific Research Fund (OTKA/NKFIH), proiectul nr. 106369. Dórim sä exprimam sincere multumiri domnului dr. Nicolae Tesculä, directorul Muzeului de Istorie din Sighisoara, pentru bunävointa de a ne ajuta in vederea realizärii documentatiei lucrärii noastre. 1 Baitag 2004, 8-10. cärämidä, actuala SICERAM, isi extrage materia primä de aproape о sutä de ani. Deasupra fabricii, spre nord-est, se aflä mica asezare numitä Cätunul Viilor.2 Din päcate toponimia din aceastä zonä a Sighisoarei pare sä provinä din epoca modernä, astfei incät nu ne ajutä in privinta analizei noastre. Avänd in vedere distributia descoperirilor din secolul al XII-lea este important de mentionat drumul care se indreaptä cätre Topa si Boiu si de aici in continuare spre Tinutul Secuiesc, anume Cristuru Secuiesc, folosit, foarte probabil si in epoca medievalä.3 Zona nord-vesticä a acestei ample formatiuni deluroase numite Dealul Viilor este dominatä de un alt promontoriu puternic afectat de un proces natural de eroziune: Cornul Viilor. La baza acestui promontoriu, in zona in care se aflä cele patru gospodärii izolate, in zonele mai joase, dar care probabil se catärä pe deal, se aflä situl numit de cätre conducätorul säpäturii, Radu Harhoiu, „Asezare”, iar inspre est de acesta se aflä punctui „Necropolä” (Fig. 1-2). Pe baza pozitiilor celor douä situri si a extinderii acestora, nu se poate exclude cä de fapt sunt douä pärfi ale aceluiasi sit, deci ale habitatului de locuire pe Dealul Viilor. 2 Harhoiu 2014, 153-154. 3 In acest sens: http://mapire.eu/hu/map/collection/firstsurvey/?zoom=138dat=46.25835&lon=24.9801. MARISIA XXXIV-XXXV, 2014-2015, p. 73-106.
