Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

74

E. Gall

Fig. 1. Sighisoara-Dea/и/ Viilor punctele „Asezare” si „Necropolä” (dupá Harhoiu - Gáli 2014, Fig. 2)

Fig. 2. Sighisoara-Deű/u/ Viilor: „Asezare” si „Necropolä” (dupä Harhoiu - Gáli 2014, Fig. 2); reconstr. graficä: Daniel Spánu

Cercetärile sistematice in punctui “Asezare” au dus la dezvelirea a 127 de complexe arheologice (locuinte, ateliere de ars ceramicä, gropi menajere etc.) din secolele III - VIII si din secolul al XH-lea.4 (Plansa 2)

Ре о altä terasä, tot pe maiul drept al Tárnavei Mari, la cca. 350 m in amonte (est) fafä de punctui „Asezare” se aflá punctui denumit de női „Necropolä”, unde cercetärile arheologice intreprinse incepánd din anul 1989, care, din lipsä de fonduri, au trebuit sä fie intrerupte in anii 1997-1999, au dus la identificarea si cercetarea unor importante vestigii arheologice (412 complexe) aparfinánd atát epoch bronzului (cultura Wietenberg, cultura Noua), cát si epoch postromane si perioadei de la inceputul epoch medievale. Ansamblurile postromane sunt reprezentate prin mai multe necropole (sfársitul secolului al III-lea - inceputul secolului al IV-lea; secolul al IV-lea;5 secolul al VI-lea) si complexe de asezäri (cuptor de ars ceramicä din secolul al IV-lea; locuintä din secolul al VIII-lea), ín timp ce inceputul epoch medievale este ilustrat printr-o intinsä necropolä din secolul al XII-lea, respectiv prin structuri de habitat (locuinte, gropi menajere,6 cuptor) datánd din aceeasi perioadä.7 (Plansa3)

Au fost descoperite in total 193 de morminte, continánd 205 schelete.8 ín punctui „Necropolä”

4 Harhoiu - Baltag 2006-2007. Privind evolutia stadiului cercetárii de la Sighisoara-Dea/u/ Viilor, vezi si: Harhoiu 2013,72-77, Fig. 5-7,9.

5 Harhoiu 2014, 153-205.

6 in cazul complexului 466 dimensiunea destul de mare a gropii, respectiv inventarul acesteia puné serios sub semnul íntrebárii interpretarea de „groapä menajerä”.

7 Informatii Radu Harhoiu. Este amintit si de Harhoiu 2014, 153-154.

8 Harhoiu 2014,154.

au mai fost cercetate si complexe legate de habitatul diferitelor secole (bordeie, gropi de provizii, cuptoare in aer liber).9 Pe baza aspectelor legate de pozitia topografkä a acestora, precum si a inventarului, am atribuit necropolei medievale (secolul al XII-lea) 94 de morminte, din care au rezultat un numär de 106 schelete. ín totalitate s-au recuperat 101 de schelete nedistruse, alte cinci schelete, din cinci morminte, fund distruse (mormintele 36, 72, 77, 95, 112). Patru morminte n-au putut fi cercetate din motive obiective (mormintele 140, 159, 172, 173), iar о groapä nu continea niciun schelet (157). ín total putem vorbi despre cél pufin 99 de morminte (impreunä cu groapa farä oase), din care probabil ar fi rezultat un numär de cél pufin 110 schelete (in care se include si groapa farä oase).10 (Plansa3)

Din cauze obiective s-au putut cerceta doar zonele de nord si de sud ale cimitirului ale cärui caracteristici indicá includerea in categoria numitä in literatura de specialitate „cimitire din jurul bisericii” (in germanä Friedhof sau Kirchhof, in englezä churchyard, in maghiarä „templom körüli temető”).'1 Avänd in vedere spéciikül necropolelor din jurul bisericii, care se caracterizeazä, ca si cimitirul de la Sighisoara-Dert/n/ Viilor (datat in secolul al XII-lea),12 prin mai multe nivele succesive de inmormäntäri, este mai

9 Harhoiu - Gáli 2014, 196.

10 Harhoiu-Gáli 2014, 206.

11 Analiza sintetizatä a acestora din Bazinul Transilvaniei, cu literatura de specialitate: Gáli 2013a, 135-250.

12 Analiza aspectelor cronologice ale necropolei de la Dealul Viilor a evidenciát cä primele inmormäntäri se pot data in primele decenii ale secolului al XII-lea, ceea ce inseamnä cä populafia s-а asezat/a fost asezatä aici in jurul acestei perioade; in schimb „tezaurul” de monede in mormäntul 28B reprezintä ultima perioadä de folosire a necropolei, care aparfine sfärsitului secolului al XII-lea sau inceputului celui urmätor. Harhoiu - Gáli 2014,193-256.