Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Mica necropolä din secolele II-IIIp. Chr. de la Sighisoara-Dealul Viilor 47 limes. Regiunea est-carpaticä a resim(it о dublä influenza, atát dinspre Dacia, cat si dinspre Moesia si centrele nord-pontice. Aceastä dublä influen^ä a putut favoriza constituirea unui mediu cultural fecund si a impulsionat о creativitate mestesugäreascä deosebitä, in mäsurä sä interfereze cu comunitäfile rurale marginale ale provinciei Dacia. Menirea iimesului nu a fost doar aceea de a separa Imperiul de Barbaricum, ci si de a asigura stabilitatea necesarä schimburilor culturale si de a reglementa circularia grupurilor umane, inclusiv a mesterilor si a negustorilor. Amfora „de masä” ar putea fi consideratä ca unul dintre indicatorii complexului fenomen de aculturafie la modelele greco-romane impärtäsitä de mesterii olari de la nord de Dunäre, la fel cum adoptarea practicii inmormäntärii in necropole plane de cätre comunitä^ile rurale din Transilvania si Moldova poate fi perceputä ca efect al transformärilor culturale determinate de cucerirea Daciei.54 Astfel, amfora „de masä” din pastä cenusie finä ni se dezväluie ca un tip cu о räspändire supraregionalä largä,55 iar perceperea ei ca identificator specific unei singure etnii sau grupe culturale se contureazä ca nepotrivitä. Un aport local original ar putea fi intreväzut in ornamenta^ia lustruitä a amforelor cenusii, uneori foarte amplä, executatä pe unele exemplare de la Pruteni, Poienesti, Stolniceni s.a. Dupä cum va reiesi in continuare, multe dintre amforele cenusii lucrate la roatä se regäsesc in contexte anterioare migra|iilor de la mijlocul secolului al Ill-lea. Räspändirea lor ar putea fi explicatä mai probabil prin activitatea, de-о parte si de alta a Iimesului, a unor grupe mobile de mesteri olari forma|i in ambian^a centrelor nord- si vest-pontice, intr-o epocä anterioarä crizei Imperiului. Repere cronologice si culturale pentru incadrarea amforei din mormäntul 143 Pentru incadrarea cronologicä si culturalä a mormäntului 143 de la Sighisoara, douä analogii sunt cát se poate de relevante: (a) analogia formalä cu amfora de masä folositä ca urnä in mormäntul 39 de la Poienesti in Moldova si (b) analogia ritualä cu inmormäntärile de incinerate in amfore „de masä” de la 54 Babes 1994, 129-130; Kaiser 2001, 286-287; Strobel 2010, 293. 55 Vornic et al. 2007, 90. Sopteriu in Transilvania. Amfora din mormäntul 143 de la Sighisoara se aseamänä céléi din mormäntul 39 de la Poienesti.56 Ambele piese au fost utilizate ca urne si amändouä prezintä Ornamente similare „spinare de peste”/„brädu(” realizate prin lustruire, inaintea arderii.57 Funcpa, forma si decorul sunt deci comune. Analogia are insä si о important cronologicä particularä. Inventarul mormäntului de la Poienesti reuneste cäteva märgele, trei baghete din särmä cu corp torsadat si bucle terminale atasate la о verigä, precum si о fibulä cu piciorul intors pe dedesubt cu arcul läpt si aplatizat decorat cu un zig-zag gravat si resortul dezvoltat din arc. О asociere similarä intre о amforä cenusie si о fibulä cu piciorul intors pe dedesubt mai este ilustratä si de mormäntul 2 de la Bärlad „Prodana”.58 Aceste analogii permit raportarea amforei de la Sighisoara la cronologia relativä a necropolelor est-carpatice. Etapele necropolelor Poienesti-Värtiscoiu pot fi stabilite in funcpe de perioadele diferite de folosire a principalelor forme de fibule documentate in inventarele funerare. Fibulele puternic profilate est-carpatice sunt specifice perioadelor B2a si B2b ale epoch imperiale si nu supraviefuiesc dupä Räzboaiele Marcomanice.59 ín necropolele est-carpatice, aceste fibule pot fi percepute ca indicator al unei prime faze timpurii (cca. 100/130-160/180 p. Chr.). Fibulele cu portagrafa inaltä si fibulele cu piciorul intors pe dedesubt60 apärute dupä Räzboaiele Marcomanice,61 formeazä indicatorii cronologici ai fazei tärzii a necropolelor est-capatice (cca. 160/180-230/250 p. Chr). Numärul lor resträns ne obligä sä nu prelungim datarea grupei Poienesti-Värtiscoiu dupä mijlocul secolului al Ill-lea p. Chr. Etapa ei tärzie (cca. 160/180-230/250 p. Chr) ar putea fi corelatä numai partial fazei Cl a epoch imperiale.62 56 Vulpe 1953, 324-325, fig. 122-123 (amfora); fig. 124 (podoabele) si fig. 125 (fibula). 57 Un ornament lustruit similar apare si pe unul dintre fragmentele de amforä cenusie din atelierul de olar de la Butnäresti (Bichir 1973, 328, pl. CXII/4) sau pe о oalä cu treaptä la baza gátului de la Zvorästea (Ignat 1999, 178, pl. 16/M68). 58 Palade 1971, 95-96; longa et al. 2009, 3, nr. 10. 59 Jobst 1975, 40-41; D^browska 1994, 29. 60 Eggers 1955, 201-202; Koch 1985, 466-469; Godlowski 1992, 80-85; Teegen 1999, 139; Beck - Müller 2000, 90. 61 Kölnik 1998,199-200, 232; Peskar 1972,105; Cocis 2004, 135; Horedt 1978, 222; Böhme 1975. 62 Spänu 2012, 176-178, fig. 178.
