Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
48 D. Spánu Incetarea inmormäntärilor ín aceste necropole survine tocmai in perioada inceputului afirmärii istorice a carpilor (238-248 p. Chr).63 Carpii, ca avangardá a asaltului gotic asupra limes-ului roman, au contribuit probabil substantial la fracturarea acelor rela^ii culturale care au determinat adoptarea ritualurilor ilustrate de necropolele Poienesti-Vártiscoiu. Din aceastá perspectiva, insäsi atribuirea acestor necropole structurii de putere carpice poate fi pusá sub semnul íntrebárii. Cátre о astfel de interpretare ne índrumá: (a) recunoasterea contradicfiei dintre profunda acuUurafie la modelele funerare provinciáié reflectatä de necropola de la Poienesti64 si profilul istoric al carpilor, ca inamici redutabili ai Imperiului, asa cum il oglindesc stirile literare;65 (b) discrepanda cronologicä: datarea necropolelor grupei Poienesti-Vártiscoiu inainte de afirmarea istoricá a carpilor. Raportarea necropolelor rurale provinciale din Dacia la schema cronologicä est-carpaticä nu este lipsitä de interes. Predominarea fibulelor anterioare Rázboaielor Marcomanice (ín special fibule puternic profilate) о regäsim numai la Locusteni. ín schimb, necropolele de la Obreja si Soporu de Cämpie prezintä о situate inversatä fa^ä de necropolele est-carpatice: dacä indicatorii de datare timpurii (in special fibulele puternic profilate) sunt numeric minoritari in inventarele funerare, indicatorii mai tärzii (fibulele cu piciorul íntors pe dedesubt si cele cu portagrafa-teacä) sunt majoritari.66 Aceastä conjunctura ar putea reflecta abandonarea necropolelor est-carpatice inaintea celor din Transilvania. Totodatä, datarea inmormäntärilor de aici dupä päräsirea Daciei67 poate fi pusä sub semnul intrebärii. Revizuirea datärii necropolelor de tip Poienesti-Vártiscoiu se armonizeazä si cu acélé argumente care pledeazä in favoarea datärii inceputului culturii SMC in Muntenia si in Transilvania incä in cea de a doua jumätate a secolului al Ill-lea.68 Cu alte cuvinte, grupa Poienesti-Vär-63 Wolfram 1979, 42-43. 64 Spänu 2012, 185. 65 Petrus Patricius, frag. 8; Iordanes, Getica, 91. 66 Protase 1976, pl. XXXVI-XXXIX (2 fibule puternic profilate, 3 cu portagrafa-teacä, dar 6 cu piciorul intors pe dedesubt); Protase 2002, 324-326, pl. LXXII-LXXIV (3 fibule puternic profilate, 5 cu portagrafa-teacä, 3 cu piciorul íntors pe dedesubt si о fibulä genunchi). Din aceastá perspecitvä, se poate considera cä interpretarea de cátre Horedt a cronologiei relative a necropolei de la Soporu !§i pástreazá valabilitatea. 67 Protase 1976, 81-82; Horedt 1982, 54. 68 Niculescu 1993, 207, 220; Niculescu 2003, 195, 198; Bóna 1990, 64-65; Bierbrauer 1994, 123-124; Pröttel 1991, 352; Harhoiu 2014, 164. Anterior, Horedt 1963, tiscoiu poate fi sincronizatä relativ necropolelor rurale provinciale Soporu de Cámpie-Obreja si inmormäntärilor de tip Sopteriu-Medias- Sighisoara. Toate acestea ar putea fi íncadrate in perioada fiintärii provinciei Dacia si toate ar putea fi anterioare extinderii culturii SMC in Muntenia si Transilvania. Plauzibilitatea unei faze intermediäre („carpice”) intre abandonarea provinciei Dacia de cätre autoritäre románé si extinderea culturii SMC ín Transilvania69 se estompeazä drastic. Pe baza asocierilor cu fibulele cu piciorul intors pe dedesubt, amforele cenusii pot fi sincronizate cu faza tärzie a necropolelor de tip Poienesti-Vártiscoiu (sfärsitul secolului al II-lea si prima treime/jumätate a secolului al Ill-lea). Aceastä incadrare este susfinutä si de inventarele de la Sopteriu.70 Atät fibula cu portagrafa inaltä, cät si fragmentul unui pieptene din trei pläci din os nituite si mäner semicircular, ambele asociate unor amfore „de masä cenusii” in mormintele 1 si respectiv 4, indicä о datare a necropolei in fazele B2/C1 si Cl (160/180-260 p. Chr.) ale epoch imperiale.71 Biritualismul determinat de värste (adulti incinera^i, imaturi inhumani) pledeazä о datä in plus pentru о sincronizare relativä а necropolei de la Sopteriu atät cu necropolelor est-carpatice, cät si cu cele rurale provinciale. Cu alte cuvinte, nimie nu impune prelungirea datärii necropolei de la Sopteriu pänä in ultima treime a secolului al Ill-lea. Carpi impämänteni(i sau agricultori localnici (cele douä ipoteze nu se exclud), defuncti de la Sopteriu apar{in unei comunitä^i rurale provinciale. Prin analogie, mormäntul cu amforä cenusie de la Sighisoara ar putea fi interpretat in mod asemänätor. Un alt aspect relevant pentru incadrarea cronologicä si culturalä a amforelor cenusii il constituie asocierile unor astfel de recipiente cu podoabe filigranate (cercei si pandantive in formä de gäletusä sau de amforä) in mormintele 65 si 563 de la Poienesti. In inventarele funerare est-carpatice, dar si in necropolele rurale provinciale (Fig. 4), aceste forme particulare de podoabe se asociazä frecvent cu indicatori cronologici timpurii (fibule puternic profilate), dar (mai rar) si cu fibule tärzii precum cele cu piciorul intors 162; Horedt 1982, 107; Ionifä 1966, 241 sau Mitrea - Préda 1966, 148 plasau inceputurile monumentelor SMC din Muntenia numai dupä sfärsitul secolului al Ill-lea. О sintezä a polemicilor privind datarea pätrunderii gotilor in Transilvania la Schmauder 2002, 228-229. 69 Horedt 1963, 162; Horedt 1982, 110; Bichir 1988, 116; Bóna 1990, 65. 70 Marinescu - Mirioni 1987, 108-109, fig. 2/M1. 71 Thomas 1960, 77, 92-94, 120; Godlowski 1970, 50.
