Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

42

D. Spánu

Categoriile ceramice si inventarul mormintelor din Dealul Viilor

Starea de conservare a urnelor este precarä: nici о urna nu s-а pästrat intactä sau complet intregibilä. Forma infiialä a urnelor a putut fi reconstituitä prin restaurare si/sau grafic in cazul mormintelor 143 (amfora „de masa’), 179 (oalä globularä), 193 (canä inaltä cu о toartä), 195 (oalä scundä cu treaptä la baza gätului). In cinci cazuri (mormintele 118,124 si 194), forma infiialä a urnei poate fi doar presupusä cu aproxima(ie. Urnele mormintelor 150 (partea inferioarä a unei oale?) si 168 (perete de oalä?) sunt cele mai deteriorate, astfei incät forma lor infiialä rämäne incertä (oale, amfore ?).

Amfora. Urna din mormántul 143 (Fig. 2/143) este о amforä „de masä” din pastä cenusie finä, lucratä la roata rapidä. Tor(ile simetrice s-au rupt din vechime. Umerii vasului au fost ornamental prin lustruire cu 3 motive „spinare de peste” /

Fig. 2. Ceramica §i pandantivele-cäldäru§c din necropola de la Sighi^oara-DeaZwZ Viilor, punct Necropolä.

„brädu(” dispuse vertical. Vasul este preväzut cu un inéi de pozä (Standring), iar pe gát, sub buzä, la nivelul jonctiunilor superioare ale torfilor amfora a fost preväzutä cu un guler reliefat. Recipientul are un aspect zvelt determinat de raportul de cca. 1/2 dinire diametrul maxim si ínálpmea infiialá. Decorul lustruit, gulerul reliefat, dimensiunile mari si aspectui zvelt al amforei din mormántul 143 sunt caracteristici care i§i regäsesc cele mai apropiate analogii ín ceramica necropolelor est-carpatice din secolele II—III.

Сапа zveltä. Urna mormántului 193 (Fig. 2/193) este о canä din care s-au pästrat partea inferioarä, pántecul si umerii. Gátul, búza si toarta au fost deranjate si s-au pierdut. Forma generalä a pär(ii pästrate este bitronconicä. Foarte probabil, forma cänii a avut un aspect zvelt, determinat de un raport de cca. 2/3 intre diametrul maxim si inäl(imea infiialä, precum si de plasarea diametrului maxim al päntecului in jumätatea superioarä a recipientului. Umerii au fost ornamental cu linii in zig-zag, iar pántecul a fost decorat cu linii orizontale, toate lustruite. Plánul diametrului maxim al päntecului este usor inclinat fafä de baza preväzutä cu inel de pozä (Standring). Foarte probabil, cana este un rebut.

Castronul. Pentru urna mormántului 124 (Fig. 2/124) a fost ales un castron carenat cu umeri ínal(i, usor inclinari spre interior si bráu reliefat plasat sub búza, lucrat la roatá din pastä cenusie finä. Búza si cea mai maré parte din gátul castronului s-au pierdut. Sub carenä au fost trasate linii orizontale lustruite. Baza castronului este preväzutä cu un inel de pozä (Standring) si prezintä la exterior douä bräie reliefate suprapuse.

Oala globularä. Urna din mormántul 179 (Fig. 2/179) este о oalä globularä lucratä la roatä din pastä finä cenusie. Caracterul globular al formei este indicat de raportul echilibrat (cca. 1/1) dintre inäfiime si diametrul maxim al päntecului, precum si de aspectui cvasi-sferic al piesei. Baza este preväzutä cu un inel de pozä (Standring), gátul este usor retras si delimitat printr-o treaptä in partea lui inferioarä, iar búza este räsfräntä orizontal. Plánul bűzei este usor inclinat - probabil un defect de ardere, astfei cä recipientul poate fi considerat un rebut.

Oalä scundä. Urna mormántului 195 (Fig. 2/195) este о oalä scundä din pastä cenusie finä, lucratä la roata rapidä. Plasarea diametrului maxim al päntecului deasupra jumätä(ii inäl(imii vasului ii conferä acestuia un aspect suplu. Gátul este delimitat prin douä trepte; imediat sub päntec, umärul oalei a fost decorat cu о linie in zig-zag realizat prin impresiune in pasta moale;