Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Mica necropolä din secolele II-III p. Chr. de la Sighisoara-Dealul Viilor 41 Ritul si ritualul funerar > Pauperitatea inventarelor celor zece morminte din Dealul Viilor contrasteazä cu manufactura de buna calitate a ceramicii. Din acest motiv, pauperitatea inventarelor ar trebui interpretata ín sensul unei extreme sobrietäp funerare ca regula ritualä si nu ca expresie a „saradéi” comunitäpi inmormäntate in Dealul Viilor. In cazul studiat, se poate considera cä „sobrietatea” este indicatä de doi parametrii: absenta inventarului in 9 dintre cele 10 morminte si absenta generalä a capacelor. In necropolele rurale romane cercetate pänä acum in Transilvania, mormintele de incinerate in urnä lipsite capac formeazä minoritát deloc nesemnificative: 27/136 (ca. 19,95%) la Soporu de Cämpie, 25/119 (ca. 21%) la Obreja.2 De asemenea, mormintele de incinerate in urnä lipsite de inventar formeazä tie о minoritate consistentä la Soporu de Cämpie (57/136 - ca. 42%), fie о majoritate simplä la Obreja (69/119 - ca. 58%) la Locusteni (105/167 - ca. 63%) si Diosti (46/87 - ca. 53%).3 La Poienesti, poate cea mai „bogatä” dintre necropole est-carpatice,4 23 dintre cele 129 de morminte de incinerate in urnä nu au capac (ca. 18%), iar 52 dintre acestea nu conpn nici un inventar (ca. 40%). Analizele arheologicä si antropologicä au relevat absenfa inventarului mai ales in cazul mormintelor masculine; mormintele cu inventar, mai ales cele cu podoabe, sunt preponderent feminine.5 Lipsa expertizelor antropologice din celelalte necropole est-carpatice impiedicä extrapolarea si generalizarea acestei concluzii. De altfel, cäteva dintre necropolele de incinerate est-carpatice anterioare extinderii la vest de Prut a culturii SMC, precum cele de la Zvorästea,6 se disting prin raritatea generalizatä a elementelor de inventar. In necropolele SMC din Románia extracarpaticä inhumatia este predominantä.7 Exceppe face numai necropolä de la Bärlad- Valea Seacä unde raportul este inversat (295 incinerap fa{ä de 252 inhumat).8 ín ciuda unui stadiu mai precar al informatei descoperirilor funerare 2 Protase 1976, 73-74; Protase 2002,150 si 165, tab 3. 3 Protase 1976,92-93, tab. 8; Protase 2002,168-169, tab. 7; Popilian 1980, 56; Popilian, 2012, 102. 4 Spänu 2012,176. 5 Spánu 2012, 180-182, fig. 13. 6 Ignat 1999. 7 Niculescu 1993, 197 (Tárgsor); Mitrea - Préda 1966, 119 (Independent si Gheräseni); Sovan 2005,191; lomja 1966, 220-221. 8 Palade 2004, 86. SMC din Transilvania9 (multe sunt fortuite si fac probabil parte din necropole incä necercetate; necropolä de la Säntana de Mures a fost partial distrusä), raportul dintre rituri inclinä net, tot in favoarea inhumatei (115/17 morminte).10 De altfei, deosebirea de rit a constituit si principalul argument de departajare intre inmormäntärile necropolelor 1 si 2 de la Sighisoara-Dea/u/ Viilor. Totodatä, perceperea necropolei 1 ca о fazä timpurie a necropolei 2 se contureazä ca eronatä, cel pupn din douä motive. Pe de о parte, cel pupn la Tárgsor, in cine rap a supraviefuieste pänä in faza tärzie a necropolei de tip SMC.11 Pe de altä parte, in contextele funerare SMC, depunerea resturilor cremapei ín urne a fost urmatä frecvent de adäugarea unor categorii variate de materiale: fie mai multe vase, fie diferite podoabe, unelte sau ustensile. Mormintele de incinerape in urne lipsite de orice alte elemente de inventar sunt rare, iar cazuriie in care s-а recurs la vase din pastä cenusie finä sunt cu tótul izolate.12 Numai la Tárgsor, numárul mormintelor cu resturile cinerare in urne din pastä cenusie írná si lipsite de orice alt inventar este mai insemnat, dar formeazä tot о minoritate (13 din 110 morminte).13 Revalorificarea actualizatä a ansamblului funerar de la Tárgsor ar putea aduce lämuriri substanpale referitoare la dinamica transformärilor rituale din secolele III—IV in Muntenia. ín aceste condipi, о sincronizare a inmormäntärilor din Dealul Viilor cu necropolele culturii SMC de pe teritoriul Romäniei in general si cu necropolä 2 din Dealul Viilor in particular, este contrazisä de sobrietatea ritualului funerar practicat. Aceastä oppune ritualä este insä suficient de bine atestatä in necropolele rurale provinciale din secolele II-III si oferä о analogie convingätoare pentru necropolä din Dealul Viilor. 9 Bona 1990, 71. 10 La cele 31 de descoperiri funerare SMC din Transilvania (insumänd 93 morminte de inhumape si 17 de incinerape) repertoriate de Petrescu 2002, 48-278, trebuie adäugatä si necropolä cu cele 22 de inmormäntäri de inhumape de la Sighisoara-Dea/n/ Viilor, punct Necropolä: Harhoiu 2014, 154. ’ 11 Niculescu 1993, 205. 12 Doar douä morminte (10 si 22) la Ölteni (Mitrea - Préda 1966, 58-66). In alte cazuri, urnele sunt oale din pastä zgrunjuroasä (Independent, mormintele 5 si 9) sau apar in combinapi ceramice complexe in necropolele de la Spanjov, Alexandra Odobescu s.a. 13 Diaconu 1965, 37. In studiul lui Niculescu 1993, problematica mormintelor de incinerape lipsite de inventar de la Tárgsor nu a fost discutatä.
