Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 147 Fig. 6. Harta orasului Sighisoara din anul 1750. Lucrare topograficä a cäpitanului austriac Hauptmann Theumern. clädiri prezintä aceeasi articularie marcatä de albia cotitä a Saesului, dar si de axele organizate in formä Y ale unui sistem secundar de circulare pornit dinspre pasajul cu gang ínspre artera mai generoasä a sträzii Morii. Bifurcata in douä braje a acestui sistem stradal delimiteazä acea insulä urbanä triunghiularä, a cärei demolare a facut posibilä realizarea ulterioarä a Piejei Octavian Goga. Tronsonul stradal - devenit brazil nordic al discutatei micro-rejele - se racordeazä árterei mai largi a sträzii Morii propriu-zise printr-o retragere destul de pronunjatä a frontului estic, formänd о micä piajetä in extremitatea nordicä a cvartalului. Harta cäpitanului Theumern a urmärit aceleasi principii si standardé de reprezentare cartograficä, de care s-а ghidat si autorul plansei anterioare a orasului din anul 1735, focusänd aproape intreaga documentare asupra rejelei stradale, in detrimentul detalierii organizärii parcelare. Dacä in domeniul informatiei desenate ambele surse se situeazä la nivelul unei cote similare de exigen|ä, cea de a doua ridicare prezintä un pas inainte prin tratarea mai minu^ioasä a conjinuturilor textuale. Topográful militar austriac a acordat о atenpe aparte denumirilor de sträzi, inglobate in legenda ridicärii sale din 1750, aläturi de denumirile principalelor obiective construite ale Orasului de jos. Grazie acestor precizäri putem afla, printre altele, pozijia topograficä exactä a sträzii Baier (Bayer Gaßen), desfäsuratä pe linia actualului Bulevard 1 Decembrie, precum si limitele sträzii Morii, aceasta din urmä perpetuändu-si nu doar denumirea, dar si о mare parte a traiectoriei sale de secol XVIII pänä in zilele noastre. Importanda celei din urmä surse se reliefeazä si prin informabile pe care le conservä din sfera elementelor de apárare a zonei de suburbie. Mult citata hartä a lui Lindemann se limiteazä la documentarea exclusiv desenatä a celor trei turnuri de poartä aferente regiunii de sub cetate, carenjele sale de acest gen fund bine suplimentate de metoda mai riguroasä de redare a cäpitanului Theumern, care nu evitä sä consemneze nici denumirile folosite la vremea datä asupra a douä dintre porjile Orasului de Jos: la capätul de nord-vest a sträzii Morii citim Mühl Thor, ca racordul dintre strada Baier si piajä sä fie marcat prin inscripjia Bayer Thor. Cea din urmä precizare se referä la о entitate planimetricä marcatä de un contur patrulater, ea fund pozifionatä la extremitatea sud-esticä a sträzii Baier, tocmai peste cursui päräului Saes. Imaginea sa oferitä de cätre harta din 1750 este usor confuzä, imprejurare, care ne va reintoarce in incercarea noasträ de recunoastere a elementului la harta mai timpurie a lui Lindemann. Avänd о claritate sporitä a desenului, cea din urmä sursä ne acordä posibilitatea desprinderii unor detalii aparent neinsemnate ale obiectivului, printre care intreruperea pe douä laturi a conturului säu planimetric. Solujia interpretabilä ca evidenta reprezentare а
