Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
148 I. Karácsony und eleva^ii de zid intersectate de golurile unui ax de trecere ne duce la concluzia rezolvärii accesului sub forma turnului de poartä. Constructia s-a integrat in ansamblul altor douä obiecte de traversare de acest fei ale Orasului de Jos, marcate similar pe extremitatea nord-esticä a sträzii Morii, dar si pe strada Spitalului. In cazul turnului Porfii Baier este de remarcat poziponarea mai aparte a construcpei de apärare, relevänd utilizarea obiectului arhitectural cu funcpuni multiple. Cum ne sugereazä о reconstruere realizatä asupra zonei in anul 1983,32 credibilä bineinjeles in limitele unei remodeläri teoretice, structura turnului trebuia sä fi asigurat aläturi de controlarea punctului de trecere si simpla posibilitate de traversare a albiei päräului. Datarea construcpei mai asteaptä eventualele clarificari obpnute in urma consultärii extinse a surselor scrise. Cele cunoscute pänä acum cu privire la aceastä zonä se limiteazä la un eveniment din 1653, datä pentru care ne este consemnatä construirea unei porfi de pe strada Baier.33 Meritä sä ne oprim totusi si asupra unei alte referiri din anul din anul 1748, care relevä reconstruirea turnului si a. por fii de pe strada Baier (avariate probabil in urma cutremurului din 1738).34 Denumirea separatä, respectiv diferitä a celor douä elemente ridicä evidente semne de intrebare cu privire la relapa ín fapt а acestora. Nu putem exclude existenja längä turn a unei porp separate, intäriturä care ar putea fi chiar si logicä din rapunea controlärii accesului dinspre actuala stradä gen. Grigorescu. ín orice caz cele douä härp realizate la mijlocul secolului al XVIII-lea prezintä, la nivelul detaliului in cauzä, doar semnele planimetrice ale unui simplu turn de poartä. In imediata vecinätate nordicä a discutatului acces controlat Theumern noteazä denumirea unui alt edificiu, situat in capätul sud-vestic а aliniamentului de case aferente sträzii Baier. Cum denotä din precizarea sursei (Wacht Haus), este vorba de о clädire dreptunghiularä folositä ca obiectiv de pazä. Resursele datelor planimetrice referitoare la condipile de secol XVIII ale discutatului detaliu urban se epuizeazä cu cele douä härp prezentate mai inainte. íntrucát seepunile elaborate la scarä mare ale asa numitei campanii cartografice Iosefine (Prima ridicare topograficä austriaca) realizate intre anii 1763-1787,35 deservesc 32 Leonhardt - Eberle - Frank 2009,158. 33 Machat 2002, 86. 34 Machat 2002, 87. 35 Arcanum 2004. cerinjele unui ait scop, decät cel al documentärii in detaliu a zonelor locuite, utilizarea lor in investigarea dezvoltärii asezärilor este in general deosebit de limitatä. Urmätorul moment semnificativ in evolupa surselor planimetrice ale orasului Sighisoara se plaseazä la mijlocul secolului urmätor, cänd asistäm si la о schimbare radicalä de situape in acest domeniu de documentare, ajungänd la aparipa primei ridicäri topografice a localitäpi redactate la scarä mare, adicä la 1:2.500. Aceastä scarä de lucru a permis pentru prima datä surprinderea detaliatä a structurii parcelare, dar si о inregistrare fidelä a modului de ocupare a proprietäplor, oferind un grad superior de detaliere asupra conformärii planimetrice a masei urbane. Trebuie invocat drept protagonist al läudabilului eveniment, autorul härpi orasului din anul 1865, inginerul Wilhelm Mild, cäruia i se datoreazä о mare parte a datelor de secol XIX ale prezentei analize.36 Plansa redactatä color face diferenfä intre principalele tipuri de clädiri, prezentänd construcpile anexe cu о nuanjä de galben. Analizänd situapa surprinsä in zona nord-vesticä a sträzii Baier, putem conchide asupra perpetuärii aid a principalelor evartale deja bine definite in timpul realizärii celor douä planuri austrice anterioare, de secol XVIII. Elementul principal ca structurä stradalä a rämas acea formapune de cäi, a cärei tronsoane de circulape pornite dinspre accesul prin gang, asigurä comunicarea dintre strada Baier si strada Morii. Pozipa, precum si läpmea traseelor s-а menpnut la fei in stadiul avut incä din cursui anilor 1700, aceste componente rämänänd aranjate in aceiasi formä de Y, cu care le-am väzut pe härple lui Lindemann, respectiv Theumern. Cele trei braje ale lor, intersectate de traseul serpuitor al Saesului, si el neschimbat, delimiteazä regiunea urbanä discutatä in opt evartale de dimensiuni deosebit de variate. Observäm varietatea jesutului parcelar, devenit eterogen prin diversitatea lungimii loturilor, dictatä de linia cotitä a päräului. Dacä sectoarele vestice ale subunitäpi discutate, aflate in proximitatea albiei Tárnavei se remarcä prin dimensiunea lor mai mare, constatäm aici о crestere treptatä а fragmentärii masei urbane in funepe de apropierea acesteia fajä de piajä, de centrul structural al Orasului de Jos. Materialul construit delimitat de strada Baier si strada Morii este compus cu preeädere din clädiri organizate in forme planimetrice de L, 36 Mild 1865.
