Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

142

I. Karácsony

conducánd la extinderea sistemului locativ in afara zidurilor6.

Dacä producerea in sine a célúi din urmá eveniment este cát se poate de credibilá,7 desfasurarea, respectiv structurarea lui la nivel cronologic se loveste deja de sírul unor serioase semne de intrebare, influenjánd major si posibilitájile prezentei cercetári de caz. Cu toate acestea nu ne putem sustrage de readucerea pe rol, cu pretenpa unei abordári cát se poate de corecte, a céléi din urmá probleme. Intervenia devine necesará, in cazul nostru, pentru reglementarea unor enunptri lansate anterior cu referire la incadrarea in timp a spatiului de locuire aferent aliniamentului nord-vestic al fostei strázi Baier8 (Baiergasse), cvartal devenit tocmai obiectul principal al studiului in cauzá.

О anumitá solupe in atingerea célúi din urmá scop am fi asteptat de la repetatele incercári consacrate evolutiei a§ezárii Sighisoara de cátre istoriografia anilor ’70 (nerevizuite in tezele lor nici pänä in prezent), care ínsá, cum se va dovedi in cele ce urmeazá, pót fi revalorificate doar partial §i doar prin prisma unei atitudini profund critice, datoritä anumitor relafionári de fapte p concluzii lipsite, nu foarte rar, de rafiunea necesará.9

Ne referim concret la о tending de ierarhizare a vechimii diferitelor cvartale ale localitätii pe baza gradului de apropiere planimetricä a acestora fajä de arhetipul teoretic al primelor teritorii ocupate ín cadrul localitäfilor de cátre colonistii sasi.10 Esenia principiului tipologic in cauzä s-а conturat pe ideea parcelärii sistematice a teritoriilor oferite oaspeplor, fapt din care rezultä, in prima fazä a procesului, ansambluri specifice de loturi trasate ordonat, devenite aparte si prin dispunerea lor geometrica in proprietáji alungite, reduse la läpme.11 Dacä la

avem о consemnare referitoare la Castrum Sex.: intr-o diplomä emisä in anul 1280 citim despre „Seniores de Castro Sex” (MNLOL Dl. 30580; Ub I. 141; SzO I. 21; Entz 1994, 184).

6 Niedermaier 1979, 69.

7 Incercärile de reinterpretare a procesului de populare а Orasului de Jos prin acordarea unei dimensiuni autohtone fenomenului (Machat 2002, 34), sunt lipsite de orice raponalitate stiintificä. Naperea acestui cartier de la poalele Cetätii din structurile unei aglomerapi rurale este fireascä in lumina cunopinjelor generale asupra colonizärii localitäplor din Transilvania. (Makkai 1987, 299) Dar contribupa la fenomenul discutat a unei populapi locale poate constitui in cél mai bun caz obiectul unei presupuneri subiective, nefiind suportat de niciun argument istoric.

8 Formä toponimicä mai rar folositä, dar prezentä p in literatura de specialitate. Baltag 2006,19.

9 Niedermaier 1979, 67-74.

10 Niedermaier 1979, 68-69.

11 Pentru extinderea acestei teorii la scara generalä a

inceput colonizarea s-а produs prin respectarea celor din urmá parametrii, ducánd la formarea de structuri caracterizate prin sistemele regulate ale parcelelor dimensionate generos ca urmare a disponibilului teritorial semnificativ, cu avansarea ín timp a fenomenului de populare se va ajunge la aparifia unor loturi mai mici si mai distance ín forrná de rastelul ordonat al teritoriilor dedicate primelor colonizári. Producerea unei astfel de modificárii morfologice a fost pusá in legáturá cu reducerea treptatá a teritoriilor libere, respectiv cu necesitatea ocupärii intr-o fazä mai avansatá a teritoriilor secundare, situate intre cvartale, rezultánd entitáp planimetrice de márimi reduse si neregulate.12

Prezentata ordine de idei ar face teoretic posibilá stabilirea unei relapi intre nivelul de extindere, respectiv de regularitate geometricá a sistemelor de parcele pe de о parte, si poziponarea lor pe о scará cronologicá pe de altá parte, constituind bazele unei scheme de periodizare relativá a diferitelor subunitáp de asezare - procedeu aplicat pänä in prezent si in cazul etapizárii procesului de populare a Orasului de Jós.13

Desi s-а construit pe о logicá interioará aparent corectá, spectaculosul mod de abordare prezintá ín realitate о serie de puncte sensibile concentrate mai ales in zona confruntárii primei situapi parcelare sigur documentate a ora§ului cu starea de fapt a secolelor XIII-XIV. Rejeaua planimetricä, trama de lotizare a localitäpi, inregistratá la un nivel superior de detaliere - respectiv de veridicitate - cél mai devreme ín cadrul acpunilor topografice ale secolului XIX,14

asezärilor colonizate de sáp vezi: Niedermaier 1976, 119-120, 126, 129, 133-135, 137. Opinia lotizärii in fápi inguste a teritoriilor discutate, facute in mod expres din cauza cerinjelor reduse de spapu ale unor activitápi economice, cum sunt mepe§ugurile sau comerpil (Niedermaier 1979, 68; Niedermaier 1976, 123), constituie un prim detaliu incert al teoriei in cauzá. Ideea aducerii de cátre sápi colonizap a unor modele economice orásenesti, p aplicarea directá, imediatá a acestora in mediul lor de stabilire, capátá negare justá in anumite medii de specialitate incá din anii 1980. Oaspepi adup de regele Géza al II-lea se ocupau cu siguranjá cu agricultura, faptul fiind dovedit de surse scrise. Este de neínchipuit ca a§ezárile sásepi (cu exceppa Bistritei) sä-р fi inceput evolupa direct din stadiul de localitáp orá§enesti, dispunánd din start de íntregul sistem social, economic p juridic aferent acestei forme de locuire, urbanizarea lor conturatá din secolul al XIV-lea este rezultatul unui proces pornit, in realitate, de la forme rurale simple, populate de (ärani. (Makkai 1987, 299)

12 Niedermaier 1979, 73.

13 Niedermaier 1979, 69-73.

14 Lucrärile cartografice ale Lindemann p Theumern referitoare la Sighisoara, realizate in anul 1735, respectiv 1750 fac abstracpe la prezentarea sistemului parcelar. (Borbély 1943, 202,218, fig. 10) Prima ridicare topograficä