Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Istorie Parteneri Tn procesul legislativ, Principele si Diéta au conlucrat vreme de aproape 150 de ani la temerarul proiect constitutional, finalizat prin conturarea unui ansamblu legislativ, asezat pe principii si institutii puternice. La baza acestui angrenaj se aflau comitatele, scaunele si districtele, Tnzestrate cu multiple competente politice, administrative si juridice. Dupä cum s-а putut observa, legislatia dietalä a manifestat un deosebit interes pentru buna functionare a acestor unitati administrative locale, atribuind comitilor si personalului aferent felurite functiuni care i-au transformat Tn actori indispensabili sistemului. Grupatä Tn jurul privilegiilor, protejatä de legi si cutume si detinänd atributii extinse Tn ceea ce priveste administratia si justitia localä, nobilimea comitatensa a reprezentat avanpostul rezistentei Tn fata centralismului austriac al secolului al XVIII-lea. Flexibilitatea sistemului legislativ care oferea poporului о largä libertate de miscare Tn ceea ce priveste crearea si utilizarea normelor consuetudinare a oferit prilejul perfect de a suplini carentele legislative generate de inactivitatea Dietei. Calculele austriecilor care au mizat pe subordonarea sau chiar desfiintarea unor institutii centrale pentru a-si putea impune autoritatea Tn provincie au fost dejucate de Tndärjirea si adaptabilitatea celor locale. Veritabile bastioane de rezistentä Tmpotriva centralismului habsburgic, comitatele au dat dovadä de о deosebitä abilitate juridica, reusind sä ocoleascä si sä contrapunä initiativelor vieneze propria memorie legislativä. Veacul al XVIII-lea §i cotitura juridici Cele trei monumente ale dreptului transilvan, Tripartitul lui Werbőczy, Aprobatae Constitutiones (1653) si Compilatae Constitutiones (1669) au cunoscut о largä difuzare Tn sfera juridicä a Principatului Transilvaniei atät Tn secolul al XVII, cät mai ales Tn cele urmätoare. Utilizarea masivä a articolelor de lege respectiv a principilor enuntate de acestea Tn cazuistica secolului al XVIII-lea51, dovedeste rolul fundamental avut Tn consolidarea unei identitäti constitutionale a Principatului. Viziunea juridicä enuntatä Tn Tripartit referitoare la drept si Tmpärtirea acestuia a rämas piatra de temelie a sistemului constitutional al Ungariei respectiv al Transivaniei pänä la 1848. Perceptele pe care omul politic si juristul Stefan Werbőczy le-а introdus Tn viata publicä a Ungariei care mai apói s-au transmis Transilvaniei, au modelat si au oferit о bazä de plecare atät constitutiilor Aprobatae cät si a celor Compilatae precum si a rezolutiilor dietale ulterioare. Cucerirea Transilvaniei de cätre habsburgi la sfärsitul secolului al XVII-lea nu a modificat aparent cu nimic aceastá stare de lucruri, Diploma Leopoldina52, recunostea 51 Atät articolele Tnscrise Tn Tripartitul lui Werbőczy cät §i cele cuprinse Tn legiuirile ulterioare, Aprobatae Constitutiones §i Compilatae Constitutiones sunt utilizate masiv Tn jurisprudent de la nivelul instantelor de judecatä ale Comitatului Cluj din secolul al XVIII-lea. Aproape cä nu existá cauzä, fie ea civilä sau penalä care sä nu uzeze principiile sau articolele validate de monumentele juridice enumerate mai sus. Pentru о privire generálé asupra fenomenului recomandém lectura protocoalele juridice ale Comitatului Cluj Tn secolul al XVIII-lea aflate Tn custodia Arhivelor Nationale ale Romäniei Directia Judeteanä Cluj, Tn fondul, Prefecture Judetului Cluj, Protocoale de Judecatä. 52 Tn anul 1690, cänd situatia politicä din sud-estul Europei s-а schimbat Tn favoarea turcilor, iar habsburgii se temeau de pierderea Transilvaniei, Leopold I s-а väzut nevoit sä acorde stärilor transilvane unele concesii. Acestea s-au materializat prin emiterea unui act in 18 puncte cunoscut sub numele de Diploma Leopoldinä, la 4 decembrie 1691, prin care s-а recunoscut autoritatea constitutiilor transilvane., Angelika Schaser, Reformele iosefine in Transilvania §i urmärile lor in viata socialä, Sibiu, 2000, p. 29. 78
