Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Marisia XXXII-XXXIII autonómia deplinä a tärii Tn cadrul Imperiului si pe cale de consecintä si a legilor ei. О singurä prevedere era eliminata si anume dreptul de rezistentä al nobilimii (Jus resistendi) Tmpotriva monarhului. Acest cadru constitutional permitea principatului Transilvanei sä-si perpetueze propriul sistem juridic, cu toate structurile sale instituponale si cu practicile sale anterioare, la care insä evolupa sub noua stäpänire va aduce modlficärile si adaptärile cerute de necesitäple noului stat si de dezvoltarea societäpi53. Garantarea constitutiei se afla insä de la bun Tnceput Tn contradictie cu intentia Curtii de la Viena care vedea situatia mai degrabä ca un compromis decät о realitate trainicä54. Asa se explicä presiunea constantä pe care о exercita asupra institutiilor traditionale ale Transilvaniei pe Tntreg parcursul secolului cu scopul creärii unei administratii centralizate si uniformizate, care sä integreze noua provincie Tn cadrele institutional ale monarhiei. íntr-o primä fazä rezistentä Tmpotriva Tnnoirilor a fost purtatä de stäri, Tntrunite Tn Dietä care au Tncercat sä paralizeze prin mijloace legale orice Tncercäri de imixtiune din partea Vienei Tn treburile interne ale Transilvaniei. Odatä Tnfräntä opozitia Dietei, prin Tngrädirea atributiilor ei legislative fundamentale iar mai apói pur si simplu prin neconvocare (ultima Dietä a fost chematä sä legifereze de cätre Maria Tereza Tn 1762), lupta a fost continuatä de nobilimea comitatensä prin intermediul institutiilor locale. Avänd reazämul Tn Tripartit, Aprobatae si Compilatae Constitutiones, care rämäneau pe mai departe referintele fundamentale Tn materie de lege, nobilimea si-a putut continua eforturile de zädärnicire a inovatiilor venite dinspre Curte. Un succes partial al Vienei s-а consumat odatä cu Tnfiintarea Tablelor Continue Tn 1763. Prin crearea acestora, Curtea urmärea pe de о parte reformarea justitiei, prin asezarea acesteia pe baze moderne dar mai ales limitarea autonomiei comitatelor si scaunelor prin reducerea influentei marii nobilimi. Despártirea administratiei de justitie prin sus-numita reformá a ordonat si eficientizat activitatea oficialilor comitatensi, degrevändu-i de aspectele politice si birocratice si deschizänd calea profesionalizárii. Tn ceea ce priveste componenta Tablei, aceasta era diferitä de cea a fostelor scaune de judecatä Tn care asesorii erau Tn numär variabil, cu atributii ce priveau Tn special Tncasarea amenzilor. In noua organizare, asesorii ordinari erau Tn numär de 12, stabili, erau salariati si Tn cazul in care se Tntämpla sä absenteze, erau supliniti de 12 asesori supranumerari zilieri care participau Tn locul lor la judecatä55. Permanentizarea oficialilor si mai tärziu numirea lor directä priveazä adunarea comitatensä de atributul cel mai important: controlul asupra personalului Tablei. Modificärile de structurä aduse prin Tnfiintarea Tablei Continue de Judecatä nu au atins Tnsä esenta sistemului juridic reprezentat pe mai departe de vechea legislate. Lipsa unui aparat administrativ suficient de numeros aflat la dispozitia Vienei, prin care aceasta sä Tncerce destructurarea complicatului sistem constitutional transilvänean, a facilitat perpetuarea acesteia pe mai departe. Tnfäsuratä si consolidatä de о pleiadä de norme si obiceiuri locale, a continuat sä se aplice cu о vigoare cél putin la fei de mare ca Tn perioada precedentä. 53 Avram Andea, Institutiile centrale ale Transilvaniei, in Istoria Romänilor, vol VI, Romänii intre Europa Clasicä §i Europa Luminilor (1711-1821), Bucure§ti, 2002, p. 391 (citatä mai departe ca Institutiile centrale) 54 Angelika Schaser, op. cit., p. 29. 55 Some§fälean Livia, Tabla Continuä, Tn Revista Arhivelor, 1, nr. 1-2, Cluj-Napoca, 1995, p. 24 79
