Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Istorie о relatie de complementaritate menitä sä ofere sistemului principii suple darin acelasi timp juste si eficace13. Desi este similar in multe privinte cu dreptul anglo-saxon, trebuie evitatä confuzia dintre acesta din urmä si dreptul cutumiar, bazat pe regula precedentului judiciar. Niciunde Tn argumentatia lui Werbőczy nu apare regula utilizärii unei sentinte care s-а folosit de norme fie ele scrise sau consuetudinare pentru a rezolva о altä spetä. De altfel, acest lucru era practic imposibil de aplicat Tn conditiile vremii si Tn lipsa unui aparat birocratic numeros si foarte bine pregätit. Desi ambele sisteme utilizeazä norme de drept nescris apropiindu-se din aceastä perspectivä, Tn fond si din punctui de vedere al procedurii sunt diametral opusé. Sistemul bazat pe precedentul judiciar este mai riguros dar Tn acelasi timp si mai rigid, judecätorii avänd obligatia sä utilizeze cazurile solutionate anterior pentru a rezolva altele Tn cazul Tn care acestea ar exista. ín tot acest timp, dreptul consuetudinar teoretizat de Werbőczy Tn Tripartit este unul intentionat instabil. El evitä Tn mod deliberat precedentul iar scopul este remediul juridic si gäsirea unei solutii cät mai juste pentru fiecare spetä judecatä. Ambiguitatea, lipsa légii sau chiar modificarea structurii sociale si a conceptiei juridice pot face ca norma scrisä sä fie completatä, modificatä sau chiar Tnlocuitä de perceptele consuetudinare. Acest tip de norme, fie eie generale sau locale, au ca izvor de drept credintele si practicile juridice ale comunitätilor reprezentänd vointa corpului social Tn Tntämpinarea cäruia vine de altfel si ale cärui nevoi si asteptäri Tncearcä sä le rezolve. Depäsirea oricärui obstacol legislativ sau procedural apärut Tn practica prin adaptabilitatea si flexibilitatea normei nescrise oferä garantia justetii si a celeritätii actului de justitie. Este atät de suplä Tncät chiar si normele de bazä ale dreptului scris considerate a fi intangibile pot fi evitate pentru a obtine о solutie justä si corectä. Nici nu e de mirare cä elementele fundamentale ale constitupei maghiare medievale au avut ca principal izvor de drept, obiceiul14. Consuetudo regni, ca sursä de drept, dovedea о vitalitate si о adaptabilitate mai mare decät decretul regal promulgat de rege cu acordul stärilor Tntrunite Tn Congregapi. Privit din alt unghi, utilizarea cutumei la scarä largä este caracteristic statelorTn care institutiile centrale nu sunt pe deplin consolidate iar legislatia emisä de un corp legiuitor nu atinge toate palierele vietii sociale si economice. Tornai din acest motiv dreptul cutumiar vine uneori Tn completarea actelor normative scrise, oferindu-le fluiditate si Tnteles, interpretändu-le si adaptändu-le necesitätiilor locale. Capacitatea obiceiului de a se adapta din mers diferitelor situatii ivite Tn practicä, schimbärilor sociale sau de mentalitate inevitabile Tn evolutia generalä a societätii, precum si particularismelor locale, Ti oferea un vizibil avantaj Tn fata normelor scrise cu caracter general. Luänd Tn considerare utilitatea principiilor teoretizate si supletea normelor, nici nu e de mirare cä Tripartitul lui Werbőczy s-а transformat Tn monumentul juridic care a jucat pentru mai mult de trei secole rolul central atät Tn sistemul constitutional si juridic al Ungariei cät si Tn cel al Principatului Transilvaniei, modeländ si oferind о solidä bazä de plecare viitoarei legislatii. 13 Custom in the Tripartitum, op. cit., p. 19. 14 László Péter, The Irrepressible Authority of the Tripartitum,in Tripartitum, op.cit. p. XIII. 74
