Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Marisia XXXII-XXXIII Evolutia legislatiei privind comitatele Tn secolele XVI §i XVII Dezastrul militar de la Mohács din 1526 si disparitia de facto a Regatului Sfäntului Stefan a Tnsemnat pentru Transilvania trecerea intr-o nouä etapä, iar anul 1541 este considerat a fi Tnceputul constituirii principatului autonom sub suzeranitate otomanä15. Simultan cu Tnchegarea teritorialá au fost asezate bazele institutional si legislative ale noului stat, rolul predominant in aceastä ecuatie avändu-l asa-numitele diete Constituante din 1542-1545 respectiv 1556-157116. Tot atunci s-а reafirmat atät uniunea fräteascä (fraterna unio) Tncheiatä Tn 143717, cät si dreptul la rezistentä acordat nobilimii prin Bula de Aur din 1222. Functia cea mai Tnaltä Tn stat era detinutä de principe Tnsä titulatura acestuia a oscilat pe parcursul secolului al XVI-lea, odatä cu recunoasterea international. Primul suveran atestat a fost loan Sigismund Zápolya care purta titlul de rege al Ungariei, luat Tn 1559 dupä moartea mamei sale, regina Isabella, in 1570 dupá tratatul de la Speyer se consacrä denumirea finalä a domnitorului care de acum Tnainte se va numi principe, Princeps Transylvaniae et Partium Regni Hungáriáé18. Angrenajului politic central reprezentat de principe si dietä ca singurii factori legislativi ai Principatului i se vor suprapune odatä cu pätrunderea ideilor protestante dinspre apusul Europei factorul religiös care va definitiva si stabiliza noua ordine constitutional pentru mai bine de 300 de ani. Articolele Dietei de la Turda din 1568 au deschis о nouä etapä Tn politica religioasä a Transilvaniei prin enuntarea principiului propoväduirii libere si al libertätii comunitätilor de a-si alege curentul teologic la care vor sä adere, Tn spiritual principiului cuius regius eius religio, stability de Pacea de la Augsburg. Suprapusä situatiei politice, realitatea confesionalä a completat sistemul celor trei natiuni cu cel al religiilor recepte (unul dintre articolele diétáié din 1595 nominalizeazä pentru prima data confesiunile recunoscute de lege respectiv: catolicismul, calvinismul, luteranismul, antitrinitarianismul), ortodoxia avänd Tn continuare statutul de religie toleratä19. Sistemul legislativ si politic bazat pe cele trei natiuni (unguri/nobili, secui si sasi) si cele patru religii recepte se contureazä asadar cätre sfärsitul secolului al XVI-lea si va rämäne Tn linii mari neschimbat pänä la Revolutia de la 1848-1849. Inceputurile noului stat transilvänean se confundä cu travaliul legislativ al Dietei care Tncearcä sä ofere un cadru institutional si legislativ cät mai complet. Impresionante ca volum, hotärärile ating toate domeniile vietii sociale si politice conturänd Tn doar cäteva decenii sistemul legislativ al Transilvaniei. Printre preocupärile forului legislativ se regäseau atät aspecte tehnice privitoare la functionarea institutional a comitatelor cät si detalii asupra prerogativelor jurisdictionale conferite acestora. 15 loan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyari András (coordonatori), Istoria Transilvaniei de la 1541 pänä la 1711, vol II, Cluj-Napoca, 2005, p. 108. ( Se va cita in continuare, Istoria Transilvaniei) 16 Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae. Erdélyi országgyűlési emlékek, ed. Szilágyi Sándor, vol I §i II, Budapesta, 1876. (Se va cita in continuare MCRT) 17 Vladimir Hanga, loan Ceterchi (ed), Istoria dreptului románesc, Bucure§ti, 1980, vol. I, p. 266. 18 Avram Andea, Susana Andea, Istoria Romäniei, Transilvania, Cluj-Napoca, 1997, vol I, p. 550. 19 Cf. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucure§ti, 1984, p. 101; MCRT, 1877, vol III, p. 472: Az mi a religio dolgát nézi, végeztük országúi, hogyaz recepta religiok, tudniillik catholica siue romana, lutherana, caluinistica et ariana libere mindenütt megtartassanak. 75
