Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Gelu Fodor: Între legea scrisă şi dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea legii în comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea
Marisia XXXII-XXXIII íntre legea scrisä §\ dreptul cutumiar. Aspecte privind aplicarea légii in comitatui Cluj Tn secolul al XVIII-lea Gelu FODOR Between the written law and customary law. Law enforcement issues in the county of Cluj in the 18th century Abstract The current study is meant to highlight the importance of custom in the legal practice of judiciary institutions of the 18th century Cluj County, but also to explore the relation between custom and written law in the same time frame. Within this study we argue that the custom, understood as a right derived from the common practice, was a legal instrument through which the nobility in Cluj County used to oppose to the legal pressure exercised by the Habsburgs. During the first half on the 18th century, the legal activity of the Transylvanian Diet regarding issues such as procedure rules, crimes and punishments is seriously diminished, generating a certain inefficiency of the legal apparatus. Moreover, starting with 1762, Maria Theresa - the Habsburg Sovereign, ceases to summon the Transylvanian Diet, generating a significant legal void. Hence, the reaction of the nobility was to reinforce the consuetudo in order either to replace some obsolete laws, or to complete some of the laws that were still in use. Moreover, they were a means to adjust to the local realities. Keywords: Werbőczy, Habsburgs, Maria Theresa, Diet Cuvinte cheie: Werbőczy, habsburgi, Maria Theresa, Diéta Studiul nostru intentioneazä sä reliefeze importanta pe care dreptul cutumiar о mai avea ín sfera juridica de la nivelul Scaunului General de Judecatá al Comitatului Cluj ín secolul al XVIII-lea, cát si al relatiei pe care acesta íl avea cu legea scrisä. Pentru a putea realiza acest deziderat, vom íncerca ín primul ränd sä definim notiunea de obicei, ca mai apói sä insistäm asupra izvoarelor acestui tip de drept precum si asupra mecansimelor institutional prin care se rezolvau posibilele conflicte cu legea scrisä. ín ultima parte a studiului ne vom indrepta atentia cätre cauzele judecate de cätre instanta comitatensä clujeanä si care a utilizat acest tip de drept. Pentru о cät mai bunä íntelegere а сееа се a ínsemnat dreptul consuetudinar ín legislatia Ungariei iar mai apói a Transilvaniei vom apela Ia cunoscutul Tripartit a lui Werbőczy ca sursä de primä mänä. Despre obicei Tn general Ideológia care pentru mai mult de 4 secole a reprezentat scheletul juridic, istoric si politic al Ungariei si mai tärziu al Transilvaniei isi avea originea in lucrarea juristului maghiar Stefan Werbőczy. Bun cunoscätor al dreptului roman si canonic dar mai ales al dreptului cutumiar, Werbőczy a fost insärcinat de stärile reunite in Dietä cu misiunea de a codifica dreptul maghiar. Lucrarea rezultatä, Tripartitum opus iuris consuetudinarii inclyti regni Hungáriáé partiumque adnexarium, a fost prezentatä in fata Dietei din 1514 care, dupä ce i-a adus cäteva modificäri, a promulgat-o in acelasi an. Werbőczy si-a publicat lucrarea trei ani mai tärziu la Viena, in 1517, pe propria 71
