Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ladislau Gyémánt: Transilvania în secolul al XVIII-lea. Continuităţi şi discontinuiatăţi
Istorie memoriul revendicä recunoa§terea „tuturor drepturilor civile §i regnicolare” ale natiunii románé. Acestea se concretizeazä Tn §tergerea numirilor jignitoare la adresa acesteia, asigurarea pentru toate categoriile societätii romäne§ti a unor drepturi §i beneficii similare cu ale categoriilor analoage ale celorlalte natiuni, participarea proportionate la ocuparea functiilor publice §i Tn dietä, denumiri romäne§ti sau mixte pentru unitätile administrative cu majoritate sau populatie semnificativä romäneascä. ín argumentarea acestui program sunt puse in valoare rezultatele cercetärilor istorico-filologice ale generatiei §colii Ardelene, apelándu-se la vechimea romänilor in Transilvania, latinitatea limbii lor, la ideea restituirii unor drepturi detinute in vechime §i pierdute fára vreun temei legal. La invocarea dreptului istorie, dominant incä in mentalitatea forurilor de decizie centrale §i locale ale vremii, se adaugä apelul la dreptul natural, invoeändu-se numärul preponderent al romänilor in principat, sarcinile publice purtate in proportia acestui nurrter, care implicä, in virtutea dreptätii §i echitätii naturale, participarea in aceea§i proportie la drepturi §i beneficii. Memoriul considera о astfei de solutie drept singura cale pentru intelegerea intre natiunile tärii, inläturänduse neincrederea, främäntärile, conflictele care primejduiesc securitatea §i lini§tea publicä.19 Trimisä de Ia Curte dietei din Transilvania pentru a propune modalitäti de а asigura pe seama poporului román, in limitele legilor in vigoare, drepturi cetätene§ti, libera exercitare a religiei, intretinerea corespunzätoare a clerului §i educatia necesarä, dezbaterea memoriului intervine intr-un moment de diferentiere evidentä §i in rändul Stärilor privilegiate din principat. Experienta §ocantä a reformismului iosefin care a zdruncinat credinta in imuabilitatea sistemului traditional de Stäri, efectele europene ale Revolutiei franceze §i amenintarea mi§cärilor de emancipare ale popoarelor nemaghiare determina cristalizarea unui program reformist nobiliar, care, dändu-§i seama de necesitatea inevitabilä §i imperioasä a unor innoiri modernizatoare, i§i propune о seamä de obiective preluate din arsenalul reformismului luminat al deceniilor anterioare. Reglementarea relatiilor dintre stäpänii de pämänt §i tärani, impozabilitatea generalä. egalitatea confesionalä inclusiv pentru ortodoc§i, accesul nenobililor in functii publice urmeazä insä a fi infäptuite sub controlul organelor rep reze ntative de Stäri, conditionate de realizarea concomitentä a dezideratelor de ordin national, intre care in prim-plan se situeazä promovarea limbii maghiare in toate domeniile vietii publice, ca о garantie a mentinerii preponderentei proprii §i in noile conditii create de reforme. In cursul dezbaterilor dietei Transilvaniei din 1790-1791 s-а vádit insä cu claritate cä aceastä orientare reformatoare a rämas minoritarä, partea preponderentä a Stärilor rämänänd pe pozitiile a ceea ce istoriografia ungarä a definit ca „nationalism feudal”, insu§indu-§i din programul reformator doar conditionärile de ordin national, cu mentinerea neschimbatä a regimului privilegiilor anterioare. Stäpänitä de ideea restabilirii situatiei economice. sociale, institutionale anterioare reformelor iosefine, diéta confirmä libertatea personalä a täranilor doarintr-o forrná grevatä de numeroase ingrädiri §i conditionäri care-i anuleazä in bunä parte efectele. In privinta relatiilor urbariale, se statueazä dreptul exclusiv §i nelimitat al nobilimii asupra pämäntului, folosinta acordatä produeätorului direct depinzänd ca duratä §\ extindere de bunul piac al stäpänului. Toate schimbärile introduse de reformismul terezian §i iosefin in raport cu reglementarea din 1714 sunt declarate ilegale, se legifereazä dreptul de judecatä al 19 D.Prodan, Supplex Libellus Valachorum..., p. 53-85. 54
