Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ladislau Gyémánt: Transilvania în secolul al XVIII-lea. Continuităţi şi discontinuiatăţi
Marisia XXXII-XXXIII stäpänilor asupra täranilor, pedepsele corporale, dreptul exclusiv al stäpänilor de pämänt asupra pädurilor. Un proiect §colar elaborat de о comisie dietalä se pronuntä in spiritul inutilitätii Tnmultirii numärului §colilor, a frecventärii de cätre romäni a §colilor existente ale celorlalte natiuni, a instituirii Tn §colile romäne§ti a unor dascäli cunoscätori de limbä maghiarä. Aceastä limbä este declaratä de dietä „limbä nationalä §i principals!” Tn Transilvania, care urmeazä a fi introdusä Tn cadrul tuturor institutiilor administrative §i judiciare ale principatului, precum §i ca obiect de studiu, iar, Tn perspectivä, ca limbä de predare a tuturor §colilor20. Tn aceastä atmosferä generalä, räspunsul dietei la memoriul romänesc trimis de Curte se dovede§te a fi aproape Tn Tntregime negativ, considerändu-se cä orice modificare Tn statutul romänilor ar reprezenta о rästurnare a sistemului legal aflat Tn vigoare. Singurele domenii Tn care diéta se declarä dispusä la concesii este reglementarea printr-un articol de lege a liberului exercitiu al religiei ortodoxé, respectiv recunoa§terea egalitätii Tn drepturi a romänilor de pe Pämäntul Cräiesc. Opozitia vehementä a deputatilor sa§i fatä de aceastä Tncercare de a se da satisfactie partialä revendicärilor romäne§ti pe seama lor determinä Tnsä, pänä la urmä, Tnlocuirea acestui punct cu promisiunea elaborärii unui proiect pentru diéta urmätoare. Opinia negativä a dietei §i räspunsul Cancelariei aulice de la Viena conceput Tn acela§i spirit nu a Tnsemnat Tncheierea initiativelor pentru promovarea revendicärilor romäne§ti. Pentru a da greutate noilor demersuri, mi§carea T§i lärge§te baza socialä, textul latin al memoriului este difuzat Tn traducere romäneascä pentru mobilizarea opiniei publice nationale21, iar sinoadele celor douä biserici romäne§ti, Tntrunite Tn septembrie 1791, T§i asumä rolul unor reprezentante nationale, acordänd mandat celor doi episcopi sä sustinä cauza natiunii la Viena. Un nou memoriu Tnaintat de cei doi episcopi Tn 30 martié 1792 reformuleazä, precizeazä §i concretizeazä programul de revendicäri, extinzänd §i baza de argumentare a acestora cu 21 de anexe documentare. Dezbaterea asupra acestui memoriu la nivelul Curtii are loc Tnsä Tn primävara §i vara anului 1792 Tn conditii politice mult schimbate fatä de anul precedent. Moartea nea§teptatä a Tmpäratului Leopold al ll-lea §i urcarea la tron a lui Francisc marcheazä Tncheierea perioadei postiosefine de reforme §i experimente constitutionale, iar izbucnirea räzboaielor cu Franta revolutionär propulseazä Tn prim-plan elementele conservatoare, adepte ale compromisului, considerat indispensabil Tn noile Tmprejuräri, cu Stärile privilegiate locale. Drept urmare, rezolutia imperialä din 26 mai 1792 Ti admonesteazä sever pe cei doi episcopi pentru asumarea rolului de deputati ai natiunii, ei fiind Tndrumati sä Tndemne poporul, prin intermediul clerului, la supunere, lini§te §i bunä Tntelegere cu concetätenii lor. О vagä promisiune de luare Tn considerare viitoare a cererilor prezentate §i un articol de lege privind liberul exercitiu al religiei ortodoxé marcheazä Tncheierea acestei initiative politice färä a se fi reu§it Tmplinirea dezideratului fundamental al recunoa§terii constitutionale a natiunii proprii. Tn Tmprejurärile unui „régim al reactiunii” Tn plinä expansiune, Tn care diéta nu se mai convoacä timp de cäteva decenii, epoca actiunilor politice deschise lasä locul dezbaterii problemelor ridicate de Supplex Tn cadrele unei polemici istorico-filologice care dominä deceniile 20 Kosáry Domokos, Napoleon et la Hongrle, Budapesta, 1979, p. 49-50; 90-96; Istoria Románlei. Pagini transilvane, Coord. Dan Berindei, Cluj-Napoca, Centrul de studii transilvane, 1994, p. 156-157. 21 A. Rädutiu, L Gyémánt, Supplex libellus Valachorum in variantele romäne§ti de la §chei, Cluj- 1 Napoca, Edit. Dacia, 1975. 55
