Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ladislau Gyémánt: Transilvania în secolul al XVIII-lea. Continuităţi şi discontinuiatăţi
Marisia XXXII-XXXIII dobändirea proprietätilor imobiliare. Chiar daca ín Transilvania nu se ajunge Tn final la un edict de tolerantä pe seama evreilor pe rnasura celor adoptate pentru Ungaria sau Galitia, mäsurile punctuale ale perioadei iosefine urmäresc eliminarea celor mai flagrant anacronice elemente de discriminare Tmpotriva lor §i Tn aceastä provincie a Imperiului12. Supu§ilor astfei eliberati de chingile unui sistem de privilegii ce le ingrädea initiativa economicä §i ascensiunea socialä, sistemul iosefin le deschide §i calea dobändirii unei educatii §i culturi corespunzätoare locului §i rolului detinut in societate, invätämäntul devine о problemä de stat, fiind considerat, in spiritul ideilor iluministe ale veacului, drept un panaceu universal pentru rezolvarea discrepantelor anacronice din rändul unei populatii ce se dore§te a fi transformata intr-o masä de buni contribuabili §i supu§i loiali ai Imperiului. Instituirea invätämäntului elementar obligatoriu §i gratuit, cu un program adaptat intereselor statului, se asociazä cu libertatea tiparului, relaxarea cenzurii, crearea unei atmosfere propice difuzärii §i schimbului de idei, care ingäduie fortificarea numericä §i calitativä a unei elite intelectuale cu rol determinant in rena§terea nationalä moderné a tuturor popoarelor din principal3. Pentru buna functionare a sistemului conceput in atari coordonate era de insemnätate esentialä comunicarea directä intre putere §i supu§i, pentru ca directiile imprimate de reformism sä-§i gäseascä audienta §i aplicarea prin participarea in cuno§tintä de cauzä a acestora din urmä la transpunerea lor in realitate. De§i pentru cimentarea unitätii mozaicului etnico-social al Imperiului losif al ll-lea introduce controversata mäsurä a generalizärii limbii oficiale germane, totu§i practica publicärii dispozitiilor oficiale in toate limbile vorbite in principat, initiate incä din perioada terezianä, dobände§te de-abia in deceniul iosefin intreaga sa amploare. Exclusä timp de veacuri de la cunoa§terea §i conducerea treburilor publice §i prin practica limbii oficiale latiné, maghiare sau germane, majoritatea romäneascä a Transilvaniei (confirmatä oficial de datele conscriptiei fiscale din 1750) i§i vede acum calea deschisä spre ridicarea limbii sale la rangul de limbä oficialä, recunoscutä de facto, ca о premisä a participärii sale cu drepturi depline in viata socialä a tärii14 Tot atät de viguroasä §i hotärätä este abordarea de cätre reformismul iosefin a celeilalte probleme esentiale a societätii transilvänene - cea a raporturilor dintre stäpänii de pämänt §i tärani. Cunoscänd la fata locului, prin vizitele intreprinse in Transilvania, fundamental insemnätate §i pondere a unor solutii reale in acest domeniu, losif al ll-lea extinde §i aici desfiintarea servitutii personale, decretänd dreptul täranilor la liberä strämutare, la cäsätorie färä invoirea stäpänului, de a inväta carte §i meserii, de a-§i läsa bunurile mo§tenire, cu garantarea dreptului de folosintä a pämäntului säu din care sä nu poatä fi scos de stäpän färä motive intemeiate. Pentru reglementarea generalä a relatiilor dintre stäpänii de pämänt §i producätorii nemijlociti a fost pusä in mi§care о vastä conscriptie urbarialä, menitä а oferi imaginea realä a stärilor de fapt din acest domeniu, ca punct de plecare pentru stabilirea viitoare a drepturilor §i obligatiilor reciproce ale celor doi factori determinanti implicati in ramura fundamental a economiei vremii. Pänä la materializarea unei 12 Ladislau Gyémánt, Evreii din Transilvania. Destin istoric, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Román. Centrul de studii transilvane, 2004, p. 31-35. 13 L. Protopopescu, op.cit., p. 60-73. 14 Aurel Rädutiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul acteior oficiale privind Transilvania tipárite in limba romänä (1701-1847), Bucure§ti, Edit. §tiintificä §i enciclopedicä, 1981. 51
