Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ladislau Gyémánt: Transilvania în secolul al XVIII-lea. Continuităţi şi discontinuiatăţi
Istorie gränicere§ti. Avänd desigur §i alte motivatii de ordin militar, economic, politic §i chiar sanitär (de prevenire a epidemiilor), regimentele gränicere§ti aveau menirea de a puné capät unor situatii conflictuale acute, cum erau de pildä cele care opuneau de decenii locuitorii románi ai Váii Rodnei Magistratului din Bistrita9. Nu lipsite de rezistente din partea secuilor liberi §i a midi nobilimi, pentru care gräniceria introducea о obligatie suplimentarä apäsätoare, dar §i din partea täranilor romäni näsäudeni renitenti la presiunile prozelitismului greco-catolic, regimentele gränicere§ti s-au dovedit totu§i Tn deceniile urmätoare о cale pentru ridicarea la о situatie socialä, economicä §i culturalä superioarä, Tnvätämäntul promovat Tn aceste párti generänd afirmarea unor noi contingente de elitä intelectualä cu rol important Tn procesul de rena§tere nationalä modernä. Promovarea Tnvätämäntului a constituit о componentä esentialä a politicii de reforme, promotorii unei atari politici consideränd educatia drept un mijloc de primä Tnsemnätate pentru asigurarea stabilitási sociale, realizarea idealului de supus loial, bun contribuabil, multumit de situatia sa delimitatä precis Tn privinta drepturilor §i obligatiilor ce-i revin Tn cadrele organizärii date a societätii. Mi§cärile populare fiind atribuite, cu deosebire, deficientelor de culturä, ignorantei, superstitiilor, necunoa§terii exacte a obligatiilor §i lipsei unei motivatii adecvate a acestora, politica §colarä reformistä vedea Tn §coalä instrumentul eficace pentru prevenirea zguduirilor sociale violente10. Directiile principale ale reformismului luminat, schitate Tn perioada terezianä, sunt adäncite pänä la ultimele lor consecinte, cu о consecventä doctrinarä, Tn deceniul 1780-1790, marcat de puternica personalitate a Tmpäratului Iosif al ll-lea. Reforma institutional, initiatä Tn perioada anterioarä, aduce acum о modificare fundamental a structurilor administrative §i juridice ale principatului. Dupá ce diéta dispäruse practic din rändul centrelor de decizie §i putere Tncä Tn perioada terezianä, iosefinismul lichideazä §i al doilea bastion al regimului de Stäri - autonómia jurisdictionalä. Reorganizarea administrate a Transilvaniei Tn 11 §i apói 10 comitate, care nu mai tin seama de limitele anterioare ale comitatelor, districtelor §i scaunelor nobiliare, secuie§ti §i säse§ti, Tnseamnä practic lichidarea sistemului celor „trei natiuni”, populatia principatului intränd sub incidenta aceluia§i régim juridic, administrat de un aparat birocratic selectat §i plätit de stat. Anularea autonomiei Pämäntului Cräiesc constituie о parte integrantä a acestei politici de Tnläturare a privilegiilor de sorginte medievalä, consfintind egalitatea tuturor locuitorilor din aceastä parte a principatului11. La Tnläturarea sistemului celor „trei natiuni” se adaugä, Tn mod firesc, lichidarea regimului celor „patru religii recepte”. Färä a se renunta la ideea religiei catolice ca religie de stat, politica de tolerantä iosefinä marcheazä §tergerea principalelor restrictii care grevau asupra confesiunilor acatolice, deschizändu-se credincio§ilor acestora, pe längä libertatea exercitärii cultului, accesul neTngrädit la functii publice, dreptul la cetätenie Tn ora§e, practicarea tuturor ramurilor economice, 9 L.Gyémánt, К G. Gündisch, Din antecedentele §i ecourile Supplexului in regiunea de granitä näsäudeanä, Tn „File de istorie” (Bistrita), 1976, p. 256-274. 10 Lucia Protopopescu, Contributii la istoria invätämäntului din Transilvania 1774-1805, Bucure§ti, Edit, didacticä §i pedagogicä, 1966, p. 34-49. 11 Aurel Rädutiu, Reorganizarea politico-administrativä a Transilvaniei la 1784. Constituirea comitatului Turda, Tn vol. Räscoala lui Horea (1784). Studii §i interpretäri istorice, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1984, p. 176-193. 50
