Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Ladislau Gyémánt: Transilvania în secolul al XVIII-lea. Continuităţi şi discontinuiatăţi

Marisia XXXII-XXXIII

Theresia, se decide sä-l inläture pe Inochentie Micu, obligändu-l sä ia calea exilului la Roma §i ín cele din urmä sä abdice Tn 17514.

NeTmplinirea sperantelor puse Tn efectele Unirii se dovede§te a avea urmäri grave pentru soarta acesteia. Mi§carea de revenire Tn masä Ia ortodoxie, inaugurata prin propaganda plinä de succes a cälugärului Visarion Tn anul 1744, ia о amploare tot mai mare Tn deceniul urmätor, cunoscänd momentul maxim de intensitate Tntre anii 1759-1761 sub conducerea cälugärului Sofronie. Interventia Tn fortä a armatei imperiale este urmatä Tnsä de un Edict de tolerantä prin care ortodoxiei i se recunoa§te existenta legalá Tn Transilvania, iar reconstituirea Tn 1762 a episcopiei ortodoxé marcheazä consacrarea stärii de fapt constatate de conscriptia clerului §i credincio§ilor de ambele rituri din principat5.

Politica de tolerantä adoptatä de Curte constituie о parte integrantä а reformismului terezian, variantä a politicii de reforme inspirate de filosofia rationalistä а luminilor pe Tntregul continent, prin care se recunoa§te cu luciditate criza economicosocialä §i institutional a Vechiului Régim de sorginte medievalä, agravatä de conflicte nationale §i confesionale care pun Tn pericol pe duratä lungä stabilitatea §i unitatea Imperiului. Solutia preconizatä pentru modernizarea treptatä a sistemului social §i institutional, Tn vederea evitärii pericolului unor explozii sociale §i a unor tendinte nationale centrifuge, este aplicarea de reforme rationale, controlate de Curte §i aparatul birocratic subordonat acesteia, care, Tn ultimé instanté, „sä facä inutilä revolutia”6

ín Transilvania, reformismul terezian aduce prefaceri Tn primul ränd Tn sistemul institutional, Tntärind ponderea forurilor centrale, reducänd influenta organelor reprezentative de Stäri (diéta nu se mai convoacä dupä 1762), urmärind separarea administratiei de justitie, introducänd prin Codul civil §i penal ordine Tn distribuirea dreptätii. in domeniul economic §i social, obiectivul urmärit este modernizarea §i punerea Tn valoare rationalä a resurselor. Sistemul fiscal este pus pe baze női, cu scopul declarat al realizärii legäturii organice dintre sursele de venit §i impozite, cu eliminarea posibilitätilor de evaziune7

in planul esential al problematicii sociale, reformismul terezian T§i propune interventia statului Tn relatiile dintre stäpänii de pämänt §i tärani printr-o reglementare urbarialä menitä a clarifica drepturile §i obligatiile reciproce, cu Tnläturarea surselor de abuz. Dispozitiile adoptate Tn 1747 §i 1769, considerate drept preliminarii la о reglementare generálé, introduc un cuantum al obligatiilor mai scäzut Tn raport cu cel stabilit Tn 1714 §i prescriu modalitäti de efectuare a lor care eliminä cele mai flagrante posibilitäti de abuz generatoare de mari nemultumiri täräne§ti8.

Acela§i interes al dezamorsärii unor acute tensiuni sociale stä Tn parte §i la originea unei alte initiative a reformismului terezian - Tnfiintarea regimentelor

4 Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma 1745-1768, l-ll (Partea Tntlia §i a doua), Prefatä de Pompiliu Teodor, Editje Tngrijitä §i indice de Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, Centrul de studii transilvane, 1997.

5 Keith Hitchins, L idée de nation chez les Roumains de Transylvanie 1691-1849, Bucure§ti, Edit. §tiintificä §i enciclopedicä, 1987, p. 61-86; Greta-Monica Miron, Biserica greco-catolicä din Transilvania. Cler §i enoria§i (1697-1782), Cluj-Napoca, Presa Universitarä Clujeanä, 2004, p. 252- 264.

6 Nicolae lorga, Originea §i dezvoltarea statului austriac, la§i, 1918, p. 89.

7 Conscriptia fiscalä a Transilvaniei din anul 1750, vol. I, Partea l-ll, edit. Ladislau Gyémánt, Remus Cämpeanu, Anton Dörner, Florin Mure§an, Bucure§ti, Editura Enciclopedicä, 2009.

8 D.Prodan, Problema iobägiei..., p. 30-54.

49