Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Silviu Nistor: Emil A. Dandea, personalitate istorică de impact în actualitatea istoriografică
Istorie procesualitatea istoricä Tn integralitatea ei. Pe baza lor vom putea configura о nouä sintezä istoricä, concludentä prin continutul, tendintele si evolutia evenimentelor, factor de seamä Tn educatia tuturor concetätenilor. О categorie predilectä a personalitätilor si a faptelor de istorie trecute la index, a fost cea a fäuritorilor Marii Uniri, a reformelor Tnfäptuite, si a institutiilor democratice nationale ctitorite. S-а creat prin aceasta о confuzie gravä, cu efecte däunätoare atät pentru educatia copiilor si a tineretului, cat si pentru generatia adultä care cunostea situatia si nu putea accepta denaturärile grosqlane, operate de cätre guvernantii vremelnici íntrucát régimül implantat de cätre sovietici a durat 45 de ani, asertiunile oficiale au Tnceput sä-si facä loc mai ales Tn perceptiile generatiei tinere, propagate sub forrná de stereotipii, sustinunte de cätre cohortele de culturnici, aserviti ideologiei proletcultiste. Präbusirea abruptä a regimului comunist a permis cercetätorilor de constiintä sä identifice si sä Tnceapä cercetarea temelor interzise Tnainte. íncet, meet, Tn constelatia marilor personalitäti Tsi ocupä locul cei ostracizati si huliti pe nedrept, eroi autentici ai cauzei nationale románesti care au suferit soarta nedreaptä rezervatä nelegiuitilor, cunoscänd temnitele comuniste, atrocitätile tortionarilor, suferintele Canalului, conditiile stresante ale domiciliului fortat etc. íntre cei care apar pe frontispiciul cärtilor de cercetare se numärä si Emil A. Dandea, personalitate de marcä a generatiei sale, care s-а remarcat Tn lupta pentru Marea Unire si care a ilustrat efortul pentru constituirea si functionarea angrenajului institutiilor democratice ale Romäniei Mari. Emil Aurel Dandea s-а näscut la 22 ianuarie 1893, la Bucium, längä Abrud, asadar Tn sanctuarul eroic al Muntilor Apuseni. Avea о ascendentä ilusträ fiind stränepotul cäpitanului lui Horea, lonut Dandea, Tntre Tnaintasii säi numärändu-se si loan Dandea, participant pe Cämpul Libertätii de la Blaj, la 1848, fiind ales ca reprezentant Tn delegatia ce a dus Dietei de la Cluj Petitiunea nationalä. Generatie dupä generatie, bärbatii familiei Dandea s-au aflat Tn centrul evenimentelor luptei nationale románesti din Transilvania. Tatái lui Emil Dandea, Simion Dandea, a participat la miscarea memorandistá, fiind cunoscut ca un luptátor dárz, neTnfricat. Dandea demascá Tn 1922 persecutiile etnice suferite de románi, care au adus suferinte Tn foarte multe case, precizänd cä “Tntre alti multi martiri a fost si regretatul meu tatä, mórt Tn urma unei boli contractatä Tn temnitä ungureascä, unde a fost tárát Tn trei ränduri, pe cäte 3-6 luni. La cäteva luni dupä päräsirea temnitei, unde s-а Tmbolnävit grav, “si-a dat sufletul säu romänesc Tn mäinile Creatorului, si astfei a putut scäpa de a patra si urmätoarele Tntemnitäri”.j t Copiläria petrecutä Tn anii plini de frámántári de dupä miscarea memorandistá si Procesul Memorandului, timp Tn care a ascultat adeseori cuvintele pline de amäräciune si de revoltä ale tatälui säu, acumuländ nemultumirea grea a oamenilor din Tara Motilor, Emil Dandea a päsit Tn viatä cu dorinta de a se pregäti, pentru a putea continua, cu sanse mai mari, lupta romänilor transilväneni pentru libertate nationalä si unitate politicä. Dupä parcurgerea ciclurilor primär, gimnazial si liceal, Dandea urmeazä cursurile Facultätii de Drept din Cluj si a Academiei Comerciale din Viena, apoi Tsi sustine doctoratul la Facultatea de Drept din Cluj. 322
