Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Ioan Silviu Nistor: Emil A. Dandea, personalitate istorică de impact în actualitatea istoriografică

Marisia XXXII-XXXIII

Probleme grave ÍI Tncearcä de la värsta tänärä. ín 1916 este chemat sub arme ín oastea imperialä austro-ungarä, fiind obligat astfei sä-§i Tntrerupä studiile §i sä participe la luptele din timpul Primului Räzboi Mondial. Ränit pe front, cu о mänä sträpunsä de glont, ceea ce i-a produs о invaliditate, Dandea este demobilizat §i se Tntoarce la Cluj unde i§i continuä studiile. Experienta de viatä dobänditä i-a arätat, odatä in plus, calea pe care trebuie s-о urmeze. El se angajeazä Tn lupta politicä nationalä pentru Tnfäptuirea marelui deziderat al Unirii Transilvaniei cu Románia, remarcändu-se ca un luptätor consecvent §i därz. Drept urmare este ales pre§edinte al Societätii Tinerimii Universitäre Romane din Cluj, ata§ändu-se programului politic al Partidului National Roman, pe care-l va sustine cu fervoare.

E§ecurile militare repetate ale Puterilor Centrale, pe cämpurile de luptä, au condus Ia amplificarea gravelor probleme politice. ín Cluj evenimentele se precipitä, ceea ce face ca tinerii studenti, ofiteri, elevi sä caute soluti optime, färä sä atragä prea mult atentia autoritätilor, spre a nu periclita succesul luptei politice nationale care se Tntetea. Atunci cänd manifestärile au irumpt nimic nu putea sä le mai opreascä. Emil Dandea este mereu Tn centru actiunilor, multe temerare, el fiind ales ín Comitetul Executiv al Senatului National Román din Ardeal láturi de cei mai proeminenti luptätori, astfel: Dr. Amos Fráncu, pre§edinte §i comisar al poporului, Dr. Emil Hatieganu §i loan Pop, vicepre§edinti, Valentin Porutiu §i Augustin Pordea, notari, Elie Däianu, lulian Pop, loan Cotutiu, Octavian Utalea, Nicodim Cristea §.a.

ín situatia tulbure care s-а creat ín Imperiul austro-ungar, odatä cu präbu§irea sa §i cu desträmarea puterii politice §i militare a acestei constructii statale heterogene, provinciile anexate cu forta §i mentinute cu mijloace teroriste au actionat in mod hotärät pentru a-§i croi soarta pe baza indreptätirilor §i a legitimitätii. Frunta§ii politici romäni au avut grijä, ca in conditiile vidului de putere creat, sä organizeze forme viabile de coordonare a luptei pentru realizarea marilor deziderate nationale. ín aceste conditii, Emil Dandea se angajeazä in mod ferm pe baricadele acestei lupte, parcurgänd distante mari, pentru a participa la adunärile de organizare a consiliilor nationale románé locale §i a gärzilor nationale. Presa vremii prezintä, in mod elocvent, prestanta sa in localitätile Muntilor Apuseni.

Se bucurä de cinstea de a fi delegat al studentilor Ia Marea Adunare Nationalä de la Alba lulia, din 1 Decembrie 1918, unde Dandea urma sä citeascä un text pe care I-a intocmit din partea tineretului universitär. Dar pentru cä acest demers nu a fost inseris in programul oficial de la Alba lulia, cuvántarea a fost cititä numai in fata tinerimii, in §edinta tinutä in localul hotelului Europa, in preziua Marii Adunäri.

Reintors la Cluj se situeazä in fruntea luptei de anihilare a agresiunii vechilor cercuri oprimatoare maghiare cum a fost atacul din 19 decembrie, impotriva sediului Senatului National Román din Ardeal, unde era arborat drapelul tricolor romänesc. ín timpul atacului a cäzut tänärul Octavian Petrovici. Dandea rememoreazä faptele astfel: “Petrovici a fäcut sacrificiul suprem, cäzänd mort lovit de un gloante inamic. Subsemnatul am avut cinstea sä comand lupta de apärare cu mica gardä care se afla de pazä acolo. Apärarea a avut succes, mai ales dupä ce s-au pus in functiune mitralierele noastre a§ezate la ferestrele edificiului, §i apói cu ajutorul venit din partea unitätilor de

323