Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice

Marisia XXXII-XXXIII

prin epurärile etnice care au avut loc Tn zona ín ultimii 22 de ani. Este о realitate bizarä §i periculoasä Tn care au fost atrase §i manipulate о serie de personalitati politice din Románia (nu neapärat numai de origine etnicä maghiarä), cu concursui guvernelor care s-au succedat la Budapesta dar §i la índemnul ocult al unor cancelarii §i centre de putere occidentale §i chiar a unor politicieni románi.

Situatia este §i mai gravá in zóna coridorului maritim, Tn interfluviul prutonistrean, la limanul Nistrului. Aici, Republica Moldova este mäcinatä §i ea de numeroase falii, consecinte ale confruntärilor, dar §i a Tntelegerilor mai múlt sau mai putin amiabile ale Imperiului Rus cu cél Habsburgic §i Otoman. §i aici, ca §i Tn Secuime, románii au fost Tnláturati de la Gurile Dunárii, din judetele Cahul §i Ismail, dar §i din Bucovina de Nord §i din zóna Hotinului, adicá de la intrárile Tn cele trei mari coridoare strategice amintite: central european (galitian), al Dunárii §i Maritim. Dacä Tn Secuime colonizarea cu elemente alogene s-а fácut pe parcursul a suté de ani §i, Tn general, relativ pa§nic, pentru Tntärirea frontierelor amenintate de tätari, Rusia Taristá §i apói Sovieticá s-а comportat Tntr-o manierä extrem de durä, lichidänd literalmente populatia romäneascä din Bugeac, zóna Hotinului §i Bucovina de Nord. Cei ce nu au fost Tmpu§cati pe loc (Tndeosebi Tn vara anului 1940), au fost Tmbarcati Tn vagoane §i apói... via lagärele din Kazahstan §i Siberia. Mai múlt, intuind о posibilä rocadä istoricä, régimül comunist a rupt din trupul Basarabiei cele trei judete dunärene §i Tinutul Hotinului, care, Tmpreunä cu Bucovina de Nord iar apoi, Tn 1948, cu Insula §erpilor, au fost Tnglobate Ucrainei, creänd, Tn perspectivä, о stare cvasiconflictualä Tntre Romania, Republica Moldova §i Ucraina.

Dupä 1989, Tn Tntregul spatiu central-european §i de sud-est, de la fosta granitä intergermanä §i pänä la frontiéra cu fosta Uniune Sovieticä, §i de aici pänä la Pacific, practic Tn cvasitotalitatea fostei lumi comuniste, s-а instaurat pluralismul politic, au avut loc alegeri, mai mult sau mai putin libere, s-au pus bazele statului de drept, iar fundamentele ideologice ale Räzboiului Rece au fost Tnläturate prin extinderea §i consolidarea gradualä a democratiei liberale, Europa angajändu-se pe coordonatele unui echilibru politic. Din päcate echilibrul este Tncä fragil §\ contradictoriu, Tn el manifeständu-se douä tendinte diametral opusé, de integrare tot mai accentuatä a Europei de vest §i de fractionare §i dezintegrare (balcanizare) a Europei de est, generatoare de instabilitate, tensiuni §i stäri conflictuale (fosta lugoslavie, Transnistria, zóna Caucazului)29, un fenomen deosebit de periculos constituindu-l recrudescente nationalismului etnic, cu manifestäri extremiste Tn Europa Centralä, Peninsula Balcanicä §i Tn spatiul ex-sovietic. Este cät se poate de evident cä sunt vizate Tn primul ränd frontiéra Oder-Neise dintre Germania §i Polonia (de§i, la nivel guvernamental acest subiect este tabu), cea dintre Ungaria §i Románia (aici, manifestärile sunt múlt mai vocale), ambele trasate la Yalta §i Potsdam (se uitä cä frontiéra romäno-ungarä s-а stabilit le Trianon, Tn 1920), dar astfei de manifestäri sunt prezente §i Tn alte state din centrul §i estül Europei, Tndeosebi Tn Peninsula Balcanicä. latä de ce teória celor trei culoare strategice este Tncä de actualitate §i va mai fi Tncä mult timp de acum Tncolo, chiar dacä unele dintre statele concurente sunt membre ale aceleia§i aliante, NATO.

Principalelor state occidentale (§i aici mä refer Tndeosebi la Marea Britanie §i Franta) le este cunoscut rolul pe care l-а jucat §i TI joacä Ungaria (§i partial, Austria), ajutate din umbrä de Germania, Tn generarea §i alimentarea fenomenelor nationalist-29 Florian Gärz, Expansiunea spre est a NATO. Bätälia pentru Europa, Bucure§ti, 1997, p.72.

27