Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Istorie etnice §i revizioniste din Europa de est §i din Peninsula Balcanicä, dar nici cancelariile de la Londra, Paris §i Bruxelles nu reactioneazä pe mäsurä. De§i Departamentul de Stat §i propaganda americanä ascunde acest lucru, S.U.A. au de cä§tigat de pe urma fenomenelor nationaliste din Europa, aceste fenomene Tmpiedicänd о integrare europeanä realä. Or, americanii, de§i nu declarä efectiv acest lucru, nu agreeazä cätu§i de putin Uniunea Europeanä. 3. Tendinte geopolitice §i geostrategice in zona danubiano-ponticä In prezent, in arealul ponto-danubian se Tnregistreazä douä curente contradictorii: pe de о parte, includerea statelor din aceastä zonä in U.E. §i N.A.T.O. concomitent cu sporirea activitätii organizatiilor respective, indeosebi in Republica Moldova §i Ucraina, iar pe de altä parte, cre§terea efortului Federatiei Ruse atät pe linia inglobärii cele douä state in blocul säu politico-militar §i economic, cät §i pe linia prezervärii rolului ei hotärätor in problemele „vecinätätii imediate“ §i a conservärii prezentei militarä ruse semnificative in Transnistria, precum §i in intregul areal al Märii Negre. Lärgirea N.A.T.O. §i extinderea U.E. in Europa Centralä §i de Est, Balcani §i Mediterana de Est, prin includerea, in primul val, a tärilor baltice (Estonia, Letonia §i Lituania) §i a celor central-europene (Ungaria, Polonia §i Cehia, inclusiv Slovenia §i Cipru), urmat de un al ll-lea val, in 2007 (Románia §i Bulgaria), a constituit о contribute de seamä la pacea §i securitatea in Balcani §i in arealul balcanic, peribalcanic, pontic §i, prin extensie, ponto-caspic. intr-o perspectivä, probabil, mai indepärtatä, Bruxelles-ul va integra intreaga Europä de Sud-Est (Serbia §i celelalte state succesoare fostei lugoslavii), iar dupä solutionarea unor Probleme de naturä diplomaticä §i de politicä internä, §i Turcia. Intr-adevär, färä Turcia - cu cei peste 60 milioane de locuitori, Uniunea Europeanä arfi múlt mai slabä, aceastä tarä constituind un pilon real al stabilitätii, securitätii §i modernizärii in Orientul Apropiat §i Mijlociu. Meritä subliniat faptul cä dependenta energeticä a statelor de Ia Marea Neagrä de Federatia Rusä favorizeazä, in mare mäsurä, planurile Moscovei de reconstituire a fostului säu bloc. Totu§i, nu trebuie uitat un element esential: principalele conducte ruse§ti de petrol §i gaze care merg in Occident tranziteazä Ucraina §i Polonia, tranzitul de resurse energetice fiind practic controlat de actori regionali asupra cärora Kremlinul exercitä un control slab §i nesigur. Mai trebuiesc mentionati §i alti factori sau, mai precis, evenimente care au periclitat, intr-o oarecare mäsurä, stabilitatea regiunii, intre care controversatul canal Bästroe30, un punct intens dezbätut de politicieni, mass-media §i opinia publicä din Románia, Ucraina §i alte state. 30 In intentia sa de a diminua controlul Romäniei asupra gurilor Dunärii, Ucraina a inceput constructia unui nou canal de legäturä intre Dunäre §i Marea Neagrä, canal ce va diminua exclusivitatea Romäniei Tn privinta dirijärii traficului naval dintre Dunäre §i Mare pe bratul Sulina. Potrivit unor surse din presa de la Chi§inäu, bäncile de investitii din Ucraina au virat fonduri guvernului ucrainean care, cu toatä opozitia Bucure§tiului, a inceput procesul de lärgire §i adäncire a portiuneii de värsare a bratului Chilia in Marea Neagra in dreptul localitätii Bistroe. Pozitia adoptatä de autoritätile de la Kiev a determinat un conflict diplomatic romäno-ucrainean deoarece construirea canalului Bästroe, concomitent cu modificarea rutelor fluviale pe Dunäre, afecteazä major flora §i fauna Deltei Dunarii. in present, conflictui se aflä in „stand-by“, reprezentänd ceea ce in termenii de specialitate se nume§te un conflict mghetat. Meritä mentionat faptul cä marile puteri occidentale, indeosebi Franta §i Germania, au adoptat fatä de acest conflict о pozitie putin amiabilä pärtii romäne, fäcänd exceptie organizatiile ecologiste care militeazä pentru sistarea lucrärilor (n.n.). 28
