Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Istorie Carpatilor - §i sprijinit, in adäncime, pe forme puternice de teren din Podi§ul Transilvaniei, Tndeosebi pe Muntii Per§ani27, foarte bine Tmpäduriti la vremea aceea §i greu accesibili, chiar §i acum, pentru tehnica militarä. Totodatä, Tn gändirea strategilor de la Ministerul de Räzboi austriac, ea permitea debu§area rapidé a armatelor imperiale prin pasurile Buzäu, Oituz §i Ghime§ spre Poarta Foc§anilor, la Gurile Dunärii, Tn vederea realizärii „coridorului“ visat de Ludovic cel Mare de Anjou spre Bräila §i Mare, dar blocat de Vlaicu Vödé la 136828. La rändul lor, teritoriile extracarpatice romäne§ti au reprezentat zone de importantä strategicä dar §i de sigurantä strategicä pentru cele trei mari imperii vecine §i concurente. Astfel, dupä ocuparea interfluviului pruto-nistrean (Basarabia) de cätre Rusia taristä, Moldova de vest, adicä Moldova dintre Prut §i Carpatii Orientali, a reprezentat о zonä de sigurantä strategicä pentru Imperiul Rus, Tn timp ce teritoriul dintre Carpatii Meridionali §i Dunäre (Valahia) a constituit о zonä de sigurantä strategicä pentru Imperiul Otoman. Din päcate, maniera Tn care este tratat Tn prezent teritoriul romänesc de unele cancelarii occidentale §i chiar atlantice dovede§te remanenta efectelor de zone de sigurantä strategicä sau de zone-tampon, care, Tn ultima instanté nu sunt altceva decät efecte de falié. Spre exemplificare mentionäm felul a§a-zis academic Tn care profesorul american Samuel P. Huntington de la Universitatea Harvard delimiteazä dar, färä echivoc, linia de demarcatie dintre civilizatia occidental §i cea ortodoxé, care, pornind din estül Tärilor Baltice §i urmänd frontiéra est-polonezä, Tmparte Románia Tn douä: una ortodoxä §i una (Transilvania) occidentalä, desparte Croatia de Serbia §i sträbätänd Bosnia §i Hertegovina pe undeva pe la mijloc, Ti separä pe catolicii croati §i sloveni de ortodoc§i särbi §i bosniacii musulmani. Totodatä, savantul american acrediteazä ideea cä civilizatiile ar putea fi entitäti generatoare de conflicte militare, ori este notoriu cé civilizatiile creazé valori, iar interesele politice §i economice produc rézboaie, moarte §i distrugere. ín esenté, aceasté teorie, de§i lansaté Tn S.U.A., taré cu traditii democratice de neccontestat, mi se pare extrem de periculoasä §i chiar Tnruditä cu teória rasistä a celui de-al treilea Reich, dar ascunsä sub о mascä culturalä. Teória privind „ciocnirea civilizatiilor“ Tmparte, practic, Europa Tn douä, dupä о linie de demarcatie ce reprezenta frontiéra esticä a cre§tinätätii occidentale trasatä la nivelul anului 1500 cänd Tn urma conciliului de la Florenta (1499), catolicismul §i ortodoxia s-au separat irevocabil. Or, ea nu pomene§te nimic de Reformé §i de cultele protestante cu care catolicismul va avea conflicte incomparabil mai sängeroase decät cu ortodoxia. ín plus, catolicii §i protestantii apartineau, de foarte multe ori aceluia§i popor §i proveneau, uneori, din aceea§i clasä socialä sau chiar din aceea§i familie. Nimeni nu neagä existenta unor deosebiri Tntre Estül §i Vestül Europei, dupä cum, de asemene, existä diferente notabile Tntre Nordul superindustrializat §i Sudul mai putin dezvoltat, de§i apartin aceluia§i areal cultural, dar Tncercarea de a teoretiza §i a absolutiza divizarea acestui continent dupä criterii culturale este nu numai fortatä, ci §i antieuropeanä. Nu Tntämplätor au apärut proiectele de autonomizare al a§azisului tinut secuiesc, adicä a zonei de sigurantä spre est a fostului imperiu cezarocräiesc, care adäncesc efectul de falié etnicä, produs Tncä din vremea Regatului Sf. Stefan, accentuat Tn timpul Imperiului Austro-ungar §i a regimului horthyst §i continuat 27 Gheorghe Väduva, op. c/'f., p. 114. 28 Atät Ludovic de Anjou cät §i Habsburgii austrieci au vizát accesul la Gurile Dunärii, atät din considerente economico-comerciale, cät §i militare (n.n.). 26
