Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie lucrare, cät §i la ambientul amplasamentului preconizat). Demersui íntreprins83 se referea tocmai Ia о asemenea lucrare care urma sä fie a§ezat Tn incinta clädirii Primäriei municipiului Bra§ov. Propä§irea Tnvätämäntului ín limba romána la Bra§ov Tn ultimii ani ai secolului XIX §i primii din urmätorul a avut Tn profesorul Virgil Onitiu84 un om cu mare däruire pentru misiunea asumatä. Ca organizator s-а preocupat, printre alte multe, §i de asigurarea hranei pentru cei cu modeste posibilitäti financiare. Astfel a creat MASA STUDENTILOR85 ROMÁNI DIN BRASOV86. Situatia financiarä a acestei actiuni о aducea la cuno§tintä prin publicarea87 unor däri de seamä care evidentiau modul de cheltuire a sumelor obtinute de la oameni de bine ca sponsorizäri. Consecvent §i cu un deosebit respect pentru opinia publicä profesorul director Virgil Onitiu cäuta ca situatia acestei unitäti §colare sä о facä cunoscutä Tn orice Tmprejurare88. Evenimentele politico militare, care erau Ia ordine zilei de la sfär§itul verii anului 1939, impunea о amplificare a atentiei acordatä aviatiei, anii anteriori relevänd Tn Spania ce importantä va avea Tn viitor aceastä armä. Demersurile anterioare pentru obtinerea de fonduri pentru completarea Tnzesträrii cu aparate importate precum §i cu cele de productie proprie, realizarea a numeroase aerodromuri, hangare dar §i §coli de pilotaj au contribuit Ia atragerea predilect a tinerilor spre formarea ca viitori aviatori. A.N.-D.A.I.C., fond M C A., D.A., inv. 819, dosar 92/1938, f. 6: Sculptorul V. Dimitriu-Leorda Ia 26 august 1938 solicita aprobarea pentru a executa bustul regele Carol al ll-lea pentru a fi a§ezat Tn clädirea Primäriei municipiului Bra§ov; f 23:foto). 84 Virgil ONITIU (21 februarie 1864, Reghin, azi jud. Mure§ - 8/21 octombrie 1915, Bra§ov), studii primäre Ia Reghin §i Caransebe§, secundare Ia Seghedin, universitäre teologice Ia Sibiu §i Facultatea de Litere din Viena ca bursier §i cu examene sustinute Ia Budapesta. Renuntä Ia cariera preoteascä pentru a se dedica Tnvätämäntului. Participä la un concurs organizat la Bra§ov Tn 1890 devenind profesor de limbile romána §i latina. Prestigioasä carierä didacticä la Bra§ov cu preocupäri pentru sustinerea Tnvätämäntului Tn limba romänä, din 1894 devenind directorul gimnaziului Tnfiintat Tn 1861. Activ a luat о serie de mäsuri organizatorice: Tnfiintarea „Mesei studentilor” care asigura hränirea elevilor säraci, dobändirea cuno§tintelor prin excursii §colare, practicarea sporturilor, realizarea Tn curtea §colii a unui patinoar, Tn incinta §colii pune bazele unu muzeu care reunea piese arheologice, numismatice, a unei biblioteci, a unor laboratoare pentru disciplined programéi de Tnvätämänt. A fost totodatä preocupat de literaturä redactänd scrieri ca: „De toate", „Clipe de repaus", concomitent acordänd atentie §i unor studii pedagogice, elaboränd manuale §colare, de istorie literarä, de folclor. Academia Romänä l-а onorat primindu-l ca membru corespondent la 3 aprilie 1902. Extrásé din necrologul redactat la Arad la 22 octombrie 1915, publicat pe pagina l-а a periodicului „Románul”, anul V, nr. 221, sämbätä 10/23 octombrie 1915: Virgil Onitiu e mórt. Abia Tn preajma aniversárii a 50 de vieatá, s'a stins deci dintre toti cél mai vrednic director al marelui gimnaziu román din Bra§ov,....Meritul de frunte TI are directorul Virgil Onitiu. De-о lini§te clasicä Tn temperament, ager färä seamän a Tntelege sämburele hotärätor al oricärei situatiuni, román incapabil de transactiuni pe contul caracterului national al institutului säu, cinstea Tntrupatä Tn toate agendele sale, directorul Virgil Onitiu a §tiut sä treacä peste toate greutätile §i nevoile vremilor §i a fäcut din liceul bra§ovean cél mai de frunte far de luminä pentru neamul romänesc din Transilvania §i Tara-Ungureascä ( Ion Ciurea, Virgil Onitiu, director al §colilor romäne§ti din Bra§ov (1894-1915), Tn: „Cumidava", Muzeul Judetean Bra§ov, anul 5, 1971, p. 165-187; Dr. Dorina Rusu, op. cit., p. 606). 85 Termenul uzitat Tn epocä definea de fapt pe elevii claselor superioare. 86 A N.-D J. Bra§ov, colectia S. 197 doc. 132: Masa studentilor „Virgil Onitiu” de la liceul „Andrei Saguna” din Bra§ov. 87 О astfei de dare de seamä a fost inclusä Tn coloanele periodicului „Transilvania” de la Sibiu, anul XXXI, nr. VII, iulie 1900. 88 Astfel publica la Tipográfia „Ciurcu” din Bra§ov „Anuarul gimnaziului таге public romén de religiune gr.or. din Bra§ov in al 50 an §colar al gimnaziului' avänd 253 p. Tn care erau incluse rezultatele, preocupärile corpului profesoral, intentiile §i necesitätile de Tnfäptuire. 260
