Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)

Marisia XXXII-XXXIII

intr-un asemenea context au existat §i pierderi umane, cei ce se aflau ín postura de diriguitori cäutänd sä exprime cä asemenea inerente sacrificii erau cinstite cum se cuvine. Una din ceste jertfe s-а petrecut la Bra§ov.Era sublocotenentului aviator Bobby §tefan Mintescu, decedat la Bra§ov la 15 februarie 1939 Tntr-un accident aviatic. Pentru a-i eterniza memoria au fost Tntreprinse cele cuvenite pentru obtinerea aprobärilor pentru amplasarea89 unui simbol conständ dintr-o Troitä90 de lemn, lucrare proiectatä de cätre arhitectul Nicolae Simtion91 §i care urma sä fie sfintitä la 3 septembrie 1939 la sediul premilitarilor din Bra§ov. Concomitent s-а lansat §i comanda pentru a fi realizatä Troita la §coala industrial bäieti din Bra§ov. Au intervenit Tnsä о serie de dificultäti impunändu-se alegerea unui alt loc de amplasare а acestui simbol. Totodatä pentru a indeplini noile prevederi legale, dosarul lucrärii а fost Tnaintat pentru studiu §i avizare la C.S.M.P. Pentru amplasare s-а acordat aprobarea de a fi ridicatä la poligonul de trägere Tn drum spre Tampa. Comisia din cadrul M.C.A. a revendicat ca sä fie modificat planul.

Tn centrul municipiului Bra§ov, Tn perioada interbelicä, au fost realizate douä importante constructii care, prin proportii, functionalitäti, planuri, dotäri au devenit lucräri de referintä. Ne referim la edificiile: hotelul „Aro” §i Palatul Cercului Militär.

Hotelul „Aro" a fost proiectat de cätre arhitectii Horia Creangä92 §i Haralmbie Georgescu93 §i a fost inaugurat cu mare fast Tn anul 1939; a fost rebotezat

89 A N.-D A.I.C., fond M.C.A., D.A.. inv. 819, dosarele: 105/1939, f. 1: foto Bra§ov, о curte lungä längä vechiul zid al cetätii, cu un turn pätrat, iar in fundal о clädire din secolul XX; f. 70: cererea pentru obtinerea aprobärii ridicärii unei Troite Tn memoria sublocotenentului aviator Bobby §tefan Mintescu decedat la Bra§ov la 15 februarie 1939 intr-un accident aviatic. Se mentioneazä cä s-а obtinut aprobarea Primäriei municipiului Bra§ov pentru amplasament. Alätura schita Troitei executatä la §coala industrialä bäieti din Bra§ov; f. 71: situatia amplasamentului; f. 72: planul Troitei C.S.M.P. jurnal 605 11 noiembrie 1939; 72/1939, f. 116v.: C.S.M.P. jurnal 605, 11 noiembrie 1939 solicita modificarea planului; 71/1939, f. 299: amplasamentul preconizat: la poligonul de trägere Tn drum spre Tärnpa, C.S.M.P. jurnal 605, 11 noiembrie 1939 se cere modificarea planului.

90 ín deceniul patru al secolului XX pentru a facilita realizarea monumentelor pentru cinstirea Eroilor, M.C.A., Directia Artelor §i Societatea Cultul Eroilor au solicitat arhitectilor §i arti§tilor plastici sä realizeze proiecte de Troite care au fost integrate in alburne difuzate in tarä pentru a-i inspira pe comanditari. Ace§tia le puteau consulta §i alege pe cel pe care il considerau a fi cel mai potrivit menirii, locului, dar §i resurselor materiale de care dispuneau.ín asemenea cazuri, revendicánd fotografii cu locul de amplasare C.S.M.P constata in ce mäsurä alegerea este in concordantä cu ambientul local. Pentru cinstirea Eroilor au fost realizate Troite in ateliere specializate, cum au fost cele din cadrul §colilor de Arte §i Meserii sau cele ale absolventilor acestor §coli.

91 Nicolae SIMTION ( ) arhitect, absolvent al §colii de arhitecturä in 1919, cu activitate in Bra§ov.

Tabelul arhitectilor diplomati..., 1937, p. 15. Locuia in 1937 pe str. Iuliu Maniu nr.52.

A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 104/1939, f. 66: foto Troita ridicatä pentru a fi sfintitä la 3 septembrie 1939 la sediul premilitarilor din Bra§ov; f. 67: proiectul a fost intocmit de arhitectul Nicolae Simtion din Bra§ov, C.S.M.P., jurnal 565, 26 septembrie 1939.

92 Horia CREANGÄ (1 august 1893, Bucure§ti - 1 august 1943, Viena, Austria, inmormäntat la Bucure§ti, cimitirul Bellu, figura 123, locul 41). Studii de arhitecturä la §coala Superioarä de Arhitecturä din Bucure§ti 1913-1916, participare la räzboi, prizonierat, continuarea studiilor la Paris la §coala de Arte Frumoase, diplomat ín 1924, dupä о perioadä de practicä in Franta a revenit in Románia afirmändu-se ca adept al functionalismului. Caracterizarea din 1935 a lui GM. Cantacuzino este deosebit de semnificativä ( Tablóul arhitectilor diplomati.... 1937, p. 5: locuia in Piata Lahovary nr. 5; „Calendarul Universul, 1944”, Bucure§ti, p. 298 consemneazä decesul la 10 august 1943 a arhitectului Horia Creangä; G. Bezviconi, p. 104 mentioneazä na§terea in 1892; Arhitect Horia Creangä, Cätre о arhitecturä a Bucure§tilor, in: „Tribuna edilitarä”, Bucure§ti; Paul Constantin Dictionar universal al arhitectilor, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986, p. 78-79: Proiectul blocului „Aro”, situat in Bucure§ti pe Bd. generálul Gh. Magheru, cu functionalitäti multiple: salä de cinematograf, spatii comerciale, locuinte, devenit prin rebotezare „Patria"; Proiectul blocului

261